TRIBUNA NOASTRA
NR. 51 OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2005

Alianta D.A. - in impas?

Cu mai bine de un an in urma, sefii PNL si PD, respectiv Theodor Stolojan si Traian Basescu, au hotarit sa‑si uneasca eforturile si sa lupte impotriva partidului‑stat – PSD ‑ formand o alianta electorala care a fost inregistrata la tribunal sub denumirea de "Alianta Dreptate si Adevar, Alianta D.A.".
Alianta a stabilit ca persoana care va avea mai multe sustineri in sondaje sa candideze la sefia statului roman. Aceasta persoana era Theodor Stolojan, insa un eveniment nefericit 1‑a scos din cursa prezidentiala pe Stolojan, locul acestuia fiind luat de Traian Basescu. Desi a intrat mai tarziu in lupta pentru ocuparea fotoliului prezidential de la Cotroceni, Traian Basescu a dat peste cap toate previziunile analistilor politici si a reusit sa‑1 invinga pe Adrian Nastase, cel care alaturi de Partidul Social Democrat a organizat alegerile si care s‑a incurcat in « propriul furt ». Culmea este ca desi Adrian Nastase este jurist de meserie a primit « lectii » de la Traian Basescu, atat in timpul campaniei electorale, cand a reusit sa sintetizeze mai bine liniile importante ale diplomatiei romanesti si strategiile de securitate nationala, cat si dupa alegeri, cand a demonstrat ca o « alianta electorala » inscrisa la tribunal este total diferita de un « acord politic » incheiat intre doua partide ‑ PSD si PUR ‑ actualul Partid Conservator. Noul guvern ales dupa alegerile prezidentiale s‑a « nascut » greu deoarece pentru a putea guverna, Alianta D.A. a fost nevoita sa se asocieze « imoral » cu partidul lui Dan Voiculescu (PUR-PC) precum si cu UDMR‑ul care nu are nici o doctrina decat aceea de a solicita noi avantaje pentru minoritatea maghiara, daca se poate si autonomia, fie ea si culturala.
Alianta D.A. a respins orice colaborare cu PSD‑ul deoarece Traian Basescu a castigat alegerile infruntand tocmai acest partid si « sistemul sau ticalosit ». Traian Basescu a dat dovada inca o data ca este « o figura aparte pe scena politica romaneasca un politician imprevizibil si chiar imposibil de incadrat in « scenarii ». Traian Basescu este « omul anti‑aparat », omul care a ridicat glasul impotriva « sistemului ticalosit » introdus de PSD, un « adevarat animal politic » la care instinctele functioneaza foarte bine. Tocmai aceste calitati ii creeaza un farmec aparte deoarece daca s‑ar purta altfel atunci n‑ar mai avea nici un haz.
 Mai mult, Traian Basescu are un atu fata de ceilalti politicieni deoarece el a fost ales presedinte de romani pe o perioada de 5 ani si, ca atare, timp de 5 ani va fi de neclintit din fotoliul prezidential cu toate acuzatiile ce i se mai aduc ca ar incalca in unele cazuri prevederile Constitutiei. Cred ca experienta de peste un deceniu la carma unui petrolier 1‑a inzestrat pe Traian Basescu cu « rezerve de caracter si cu o experienta umana pe care majoritatea politicienilor nu le vor avea niciodata », cum plastic afirma un cunoscut analist politic englez. Traian Basescu a dovedit ca are puterea de a‑i intelege pe romani demonstrata prin faptul ca in mai toate competitiile la care a luat parte a fost un invingator, fie ca a fost vorba de Primaria Capitalei sau de Palatul Cotroceni. Totusi se pare ca s‑a inselat atunci cand si‑a ales actuala « echipa » de conducere si, in special, pe primul ministru. Desi « fisurile » in ALIANTA au aparut din momentul impartirii portofoliilor de ministri, posibilitatea ruperii « mariajului politic » s‑a declansat odata cu retinerea la Parchet pentru 14 ore a omului de afaceri Dinu Patriciu. Dar, unele probleme in relatiile dintre cele doua partide au iesit la iveala dupa acordarea unui « interviu » ziarului Adevarul, in care Presedintele a propus inca din primele zile ale acestui an alegeri anticipate, la care Premierul Calin Popescu Tariceanu a precizat ca « impartaseste parerile presedintelui Basescu in ce priveste organizarea alegerilor anticipate », de care s‑a dezis insa ulterior. Mai mult, Tariceanu a si constatat « o situatie bizara pe seama politicii actuale » datorita faptului ca presedintii celor doua camere au fost alesi pe baza unei coalitii PSD, UDMR si PUR ‑PC, in timp ce Guvemul a fost investit pe baza unei majoritati formate din Alianta D.A., UDMR si PUR‑PC, cu sprijinul minoritatilor nationale. Dupa acel interviu dat de seful statului, Premierul Tariceanu a declarat ca relatiile dintre primul ministru si presedinte se deruleaza « intr‑un mod complet nou in Romania, fara vreo forma de competitie politica sau intrigi intre palate ». Dar, aceste « intrigi intre palate » erau, poate, de la inceputul acestei guvernari, insa s‑au accentuat, asa cum mentionam mai sus, dupa retinerea lui Dinu Patriciu cand Tariceanu a dat telefon Procurorului General llie Botos, pentru a‑i cere informatii despre situatia juridica a cazului respectiv solicitandu‑i, in acelasi timp, « sa aplice legea », de parca Botos nu stia pentru ce a fost pus in aceasta functie. Tariceanu a afirmat ca 1‑a informat pe presedinte despre convorbirea avuta cu Botos, cautand sa se disculpe in fata presei si de ce nu, in fata romanilor. Totusi, « acel telefon nu trebuia dat, chiar daca nu a existat intentia unei interventii politice » a mentionat ministrul Justitiei Monica Macovei. Sa ne reamintim ca si Ion lliescu a sunat « pe firul scurt » pe Botos ca sa se « asigure » si el ca Procurorul General « aplica legea » in cazul fiului miliardarului (acum in dolari) Ion Tiriac. Asa ca, daca exista un « precedent » nu a fost nici o problema pentru noul Prim‑Ministru. Numai ca acel telefon a fost « deconspirat » de fosta consiliera a lui Traian Basescu si membra chiar a partidului condus de Tariceanu, astfel ca premierul si‑a « consolidat » apartenenta la « grupul de interese » la care facea aluzie seful statului.
Consiliul Superior al Magistraturii s‑a autosesizat cu privire la acest caz urmand sa demareze o ancheta pentru a stabili daca intr-o asemenea situatie se poate vorbi de o atingere adusa independentei Justitiei, ancheta al carui rezultat n‑a fost facut public desi de la acel eveniment a trecut destul timp.
Sa trecem in revista si alte cateva « scandaluri » ce au avut loc intre cele doua partide fondatoare a Aliantei D.A. In luna mai a.c., Traian Basescu declara ca « nu pot sa spun ca sunt un presedinte fericit vazand o oarecare ineficienta in atacarea problemei inundatiilor, in tratarea problemei medicamentelor ». Ca raspuns la aceste critici, seful liberarilor pe Bucuresti, Ludovic Orban 1‑a atacat dur pe Traian Basescu numindu‑1 « suvita‑mot‑capitan » si « imparatul judecator de barbut si septic », sub privirile nepasatoare ale lui Tariceanu, seful lui de partid.		   Dar marea ruptura intre PNL si PD a avut loc in luna iulie cand Tariceanu s‑a razgandit de patru ori in doua saptamani in privinta demisiei Guvemului, aducandu‑i si pe liberali in pragul disperarii si facandu‑1 si pe Traian Basescu sa declare ca din cauza lui s‑a ratat cel mai bun moment de organizare a scrutinului parlamentar anticipat. Reintors din vacanta, in luna august, Traian Basescu a vorbit despre existenta unor « grupuri de interese » 1a Palatul Victoria care l-au « convins » pe Tariceanu sa nu demisioneze. In acest sens, Presedintele a precizat ca sunt 21 note informative ale SRI care fac referire la aceasta situatie, note care au fost trimise si Primului Ministru si care a cerut desecretizarea acestora, insa problema a ramas in suspensie si in prezent.
Invocand dorinta de a modifica Constitutia, Traian Basescu a ridicat si problema introducerii Parlamentului unicameral in luna septembrie, problema la care liberalii s‑au opus fara vreo justificare si fara a cere efectuarea unui referendum in acest sens. Desi nu trecuse mult timp de cand liberalii l-au atacat pe Traian Basescu, in luna octombrie, au pus pe tapet problema schimbarii sefilor serviciilor secrete si a procurorului general, pe care Ludovic Orban i‑a denumit « lachei pesedisti ». Dupa ce la sfarsitul lunii octombrie Elena Udrea a dat in vileag problema « telefonului otravit » dat de Tariceanu Procurorului General, Traian Basescu a iesit din nou la rampa criticand public pe seful Guvernului pentru imixtiunea acestuia in actul Justitiei, fapt ce nu i‑a lasat indiferenti pe liberali atacandu‑1 pe Presedinte ca nu vrea sa‑i schimbe pe sefii serviciilor secrete si pe procurorul general, probleme ce intra in competenta sefului statului.
Aceste « sicane » intre cele doua partide nu au facut decat sa discrediteze Alianta in ochii electoratului. Sa nu uitam insa ca Presedintele este singura persoana aleasa de popor pe baza unui program electoral si ca orice derapaj de la acest program inseamna neincrederea populatiei in cel pe care l-au ales. Pana unde se intind competentele presedintelui in problemele Executivului care aplica programul ce a stat la baza alegerilor prezidentiale? Am sa revin la aceasta problema.
Din cele prezentate rezulta ca Alianta D.A. trece prin cea mai grava criza politica de la preluarea Puterii.
Daca cei din PD doresc inca alegeri anticipate, penelistii trag spre puro‑conservatori.
Aceasta « bifurcare » a Aliantei este salutara pentru PSD care ataca mai mult pe Traian Basescu si PD‑ul.
In aceste conditii, PD devine tot mai popular, iar PNL mai antipatic, lucru reflectat si de recentele sondaje care indica o scadere dramatica a PNL‑ului de la 30% la 15%. Recent au avut loc unele consultari intre cele doua partide stabilindu‑se evitarea iesirii in public cu unele probleme care pot fi rezolvate in cadrul Aliantei, insa nu cred ca va dura mult timp aceasta intelegere.
De altfel, fostul presedinte al liberarilor, Valeriu Stoica, care a mai salvat PNL‑ul de la Opozitie aducandu‑1 pe Theodor Stolojan la carma partidului, prevesteste o ruptura a Aliantei si arunca colacul de salvare spre adeptii fuziunii cu PD. Refuzul fuziunii propuse de Valeriu Stoica ar putea sa‑i duca pe liberali dupa taranisti, adica sa‑i trimita in « cartile de istorie ».
Se pare insa ca unii liberali prefera o moarte in numele traditiei, decat sa devina « populari », desi nu era cazul in aceasta perioada.
Desigur, actuala Putere a avut o serie de realizari notabile daca ne gandim la modul cum a reusit sa rezolve problema inundatiilor, problema gripei aviare, dar mai ales modul de aducere la indeplinire a obligatillor asumate de fostul Executiv pentru care a primit aprecieri favorabile din partea Comisiei Europene in Raportul de tara din 25 octombrie 2005.
Problema care se pune este ca actuala Constitutie este un fel de Struto‑Camila « asezonata » dupa chipul si asemanarea fostului presedinte Ion Iliescu, care a fost un fel de co‑autor la « parintele » Constiutiei, pesedistul Antonie Iorgovan. In Constitutie nu se arata clar competentele presedintelui in probleme executive. Aceste neclaritati isi au originea in sistemul adoptat, adica republica semiprezidentiala.
In Europa, cu exceptia Frantei, toate tarile au monarhii constitutionale sau republici parlamentare.
Prin republica parlamentara, seful statului are atributii de reprezentare pe plan international, iar pe plan intern se constituie in reper moral, neavand putere executiva, care‑i revine primului ministru. Cel votat de electorat este insa primul ministru, iar seful statului este fie Regele, fie este ales de Parlament.
In Statele Unite, seful statului este ales de popor isi exercita si puterea executiva de prim-ministru.
Pentru Romania, cred ca cel mai bun model ar fi fost Monarhia sub care tara noastra a reusit sa uneasca toate provinciile romanesti intr‑un stat unitar si a avut o dezvoltare economica si sociala fara precedent.
Dat fiind ca Romania a pierdut sansa de a deveni Monarhie, imediat dupa evenimentele politice din decembrie ‘89 din cauza fostilor comunisti si securisti care au pus mana pe Putere, cred ca cel mai bun model ar fi cel american care s‑ar apropia de modul de alegere al presedintelui si ar corespunde nazuitelor multor romani.
Insa, pana la modificarea actualei Constitutii, sa dam credit in continuare Aliantei Dreptate si Adevar pentru a se preocupa de rezolvarea problemelor cu care se confrunta romanii, si nu in ultimul rand, sa indeplineasca promisinile electorale, astfel incat sa se asigure integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007.

 

Marcel Anghel