TRIBUNA NOASTRA
NR. 60, ianuarie - aprilie 2008

Pentru creştinii din întreaga lume, cea mai importantă sărbătoare creştină este, fără îndoială, Paştele. De Paşti se sărbătoreşte Învierea lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu.

Sărbătoarea Învierii este şansa noastră de a putea spera la un veşnic început, iar aşezarea ei în prag de primăvară nu este deloc întâmplătoare. Învierea lui Hristos este nădejdea învierii noastre, este prilejul împlinirii cu cea mai mare realitate a vieţii, cu iubirea care biruie toate, care ne înalţă cel mai sus, care ne transformă din fii ai oamenilor în “fii ai lui Dumnezeu”.

Paştele creştin derivă din Paştele evreiesc, numit Pesach. Pesach este cuvântul de origine al termenului Paşti şi pentru prima dată, Paştele a fost sărbătorit în jurul anului 1400 înainte de Hristos. Paştele creştin este similar cu două tradiţii antice: una evreiască şi alta păgână. Ambele tradiţii sărbătoresc Învierea, trezirea la viaţă. Sărbătoarea Paştelui poate fi asociată şi cu primăvara. Retrezirea naturii la viaţă simbolizează noua viaţă pe care creştinii au câstigat-o prin crucificarea şi Învierea lui Iisus.

Tradiţii şi simboluri de Paşte

Pierdute în negura vremilor, tradiţiile Sărbătorii Pascale, au generat simboluri, credinţe şi obiceiuri ce preced şi urmează această mare Sărbătoare.

Crucea - simbolizează crucificarea, opusul Învierii;

Oul - simbolizează învierea. Ouăle roşii aveau menirea de a ţine răul departe şi simbolizau sângele lui Hristos;

Iepuraşul - se presupune că Iepuraşul de Paşte îşi are originea în credinţele pre-creştine. Iepurele, cel mai fertil animal, era văzut ca un simbol al renaşterii întregii naturi în această perioadă a primăverii. Prima apariţie a iepuraşului ca simbol al Paştelui a avut loc în Germania, apărând menţionat în cărţi în jurul anului 1500. Primii iepuraşi comestibili au fost făcuţi tot în Germania, la începutul secolului 17, din aluat şi zahăr. În America, tradiţia iepuraşului de Paşti, care aduce cadouri ouă vopsite copiilor cuminţi, a fost adusă de emigranţii germani. Astfel, iepuraşul de Paşte a fost alăturat lui Moş Crăciun în inimile copiilor din lumea întreagă.

Mielul - reprezintă victoria vieţii asupra morţii. Îl simbolizează pe Mântuitor care S-a jertfit pentru păcatele lumii şi a murit pe cruce ca un miel nevinovat.

Lumânarea de Înviere. În noaptea de Înviere, toţi creştinii merg la biserică. Fiecare credincios poartă în mână o lumânare, pe care o va aprinde din Lumina adusă de preot de pe masa Sfântului Altar. Această lumânare este simbolul Învierii, al biruinţei vieţii asupra morţii şi a luminii lui Dumnezeu împotriva păcatului. Mulţi păstrează restul de lumânare rămasă nearsă după slujba

Învierii şi o aprind în cursul anului, dacă au un mare necaz în familie. La sfârşitul slujbei, preotul împarte tuturor credincioşilor sfintele paşte, adică pâine sfinţită, stropită cu vin şi cu agheasmă.

Pasca. O singură dată pe an, de Sfintele Paşti, gospodinele creştine fac un fel de cozonăcel din aluat dospit, umplut cu branză de vaci, stafide şi smântână: pasca. Aceasta are o formă rotundă, deoarece se crede că scutecele pruncului Iisus au fost rotunde. Având pe centru o cruce, pasca este împodobită pe margini cu aluat împletit. Cojile ouălelor folosite nu se aruncă ci se strâng cu grijă şi li se dă drumul pe o apă curgătoare - se spune că peste vară uliul nu va ataca găinile şi puii acestora.

Cozonacul. O altă coptură care nu lipseşte de pe masa de Paşte este cozonacul. Cozonacii, se fac în forme dreptunghiulare deoarece se spune că sicriul în care a fost îngropat Iisus a avut această formă.

În tumultul de zi cu zi, nu ştiu câţi dintre noi mai avem răgazul să ne gândim la cei mai puţin norocoşi decât noi. La cei care nu au lângă ei pe cei dragi, o mamă, un frate, un copil, o familie.

Învierea Domnului Nostru Iisus Hristos să reverse în inimile dumneavoastră prinosul bunătăţii, înţelegerii şi al toleranţei! Să aveţi Sărbători fericite şi îmbelşugate, alături de toţi cei dragi! Hristos a înviat!