Pastele este una din sarbatorile ce ne unesc si ne aduc aminte cat este
de important sa-i avem pe cei dragi langa noi si sa profitam de orice clipa
impreuna.
Este sarbatoarea cea mai importanta din calendarul crestin de pretutindeni,
este un semn de credinta si bucurie. Pastele reprezinta Invierea Domnului.
«Hristos
a inviat din morti cu moarte pre moarte calcand
Si
celor din morminte viata daruindu-le».
Este o sarbatoare care are traditii specifice. Printre acestea cea mai cunoscuta este cea a incondeierii oualelor rosii si a ciocnirii lor.
Preluate de crestinism, ouale rosii simbolizeaza sangele varsat de Fiul Domnului intru mantuirea omenirii si miracolul renasterii Sale, devenind elementul definitoriu al sarbatorii pascale.
In partea de nord a Romaniei exista un loc binecuvantat de Dumnezeu, Bucovina. Nicaieri sarbatoarea Pastelui nu este mai frumos celebrata ca aici. In Bucovina, ouale de Pasti sunt numite cu un termen generic "merisoare" si erau, la inceput, colorate numai in rosu ("rosete") pentru ca mai tarziu sa se raspandeasca si practica vopsirii in galben ("galbinete"), in verde ("verdete"), in albastru ("albastrele") si in negru ("negrete"). Culorile se obtineau numai din plante ce erau puse la macerat in Duminica Floriilor.
Cele mai frumoase oua de Pasti, care fac si acum faima Bucovinei, sunt ouale inchistrite, numite impropriu oua incondeiate. Tehnica uzitata este aceea a pastrarii culorii de fond si consta in trasarea pe ou a unor desene, cu ajutorul cerii de albine topita, si scufundarea succesiva in bai de culoare (galbena, rosie si neagra). Unealta folosita se numeste chisita si este un betisor de lemn ce are fixata la unul din capete o palnie minuscula confectionata din alama, prin care este petrecut un fir de par de porc. La sfarsit, dupa "scriere" si "imbaiere", oul se incalzeste putin si, cu ajutorul unei carpe, de asemenea usor incalzita, se indeparteaza straturile de ceara, punandu-se in evidenta desenul. Cele mai raspandite motive folosite la inchistrirea oualelor sunt crucea Pastelui, floarea Pastelui, cararea ciobanului, bradutul, frunza de stejar etc.
O alta traditie mai aparte in ce priveste ouale rosii este ca in dimineata de dupa Noaptea Invierii sa se puna intr-un bol cu apa bani alaturi de un ou rosu si unul nevopsit. Cei care isi vor spala dimineata obrajii cu aceasta apa vor avea parte de sanatate si de bani tot anul.
Iepurasul este un simbol preluat de la germani, el insemnand fertilitate.
Nu trebuie sa uitam de cozonacii, pasca sau mielul, care ne impodobesc mesele specifice acestei sarbatori.
Cu cat Invierea “se simte” mai aproape, gospodinele grabesc pregatirile pentru prima zi de Paste, zi in care toata familia aflata in jurul mesei indestulate si dupa ce a postit cele sapte saptamani, va gusta din minunatele bucate.
Totul decurge intr-o adanca pace sufleteasca, ai casei avand grija ca spre seara treburile sa fie incheiate, ultimul lucru ce ramane de facut fiind pregatitul cosului cu bucate pe care femeile il vor duce la biserica, la sfintit. Seara, inainte de inceperea Slujbei de Inviere, imbracati in hainele de sarbatoare, isi vor indrepta pasii spre biserica.
Dar iata ca soseste miezul noptii. Sfanta taina a Invierii se savarseste anuntata de indemnul preotului: “Veniti de luati lumina!”.
«Lumina» luata de la lumanarea aprinsa a preotului in seara invierii constituie un alt simbol, acesta semnificand, la randul lui, Invierea lui Hristos. Lumanarea se duce aprinsa pana acasa şi se aprinde o candela. Se spune ca cei care reuşesc sa aduca lumanarea aprinsa fara ca sa se stinga, vor avea parte de o viata lunga.
Lumanarile credinciosilor se contopesc acum cu linistea sufleteasca a crestinilor iar la auzul vestii “Hristos a-nviat!”, raspunsul vine din inima “Adevarat ca-nviat!”.
