TRIBUNA NOASTRA
NR. 60, ianuarie - aprilie 2008

POEZIE

 

Fanny Silviu-Dan

Calatorie

Gandul drumului ascuns
De-i obstacol,
De-i zidire-
Ma petrece, m-a ajuns;
Crancenul oracol,
Plutitoarea mantuire
Se infrunta-n lupta dreapta
Pe o piatra-n caldaram.
Pe-ndelete urc
Din treapta-n treapta
Ca sa ies din ast taram.

 

Clarobscur

O lumina chioara
Licare sa moara.
In ungherul potolit
Unde-un caine
Molfaie-un coltuc de paine
Osteanul amagit
Cresteaza-n masa
C-un cutit si-un cui
Un rand stangaci si stramb:
- Unde-o fii speranta-n maine?
- Nu-i! Ii raspunde clipocit
Tinta din caramb.
Steaua-i calauza-n asfintit.

 

 

Lia Ruse

MARTISOR

Iar a trecut clepsidra prin galeria rece,
            Sta neaua-nghesuita sub albul ei vesmant.
            O ploaie linistita ca printr-o sita trece
            Si se aseaza clipa cu harul spre pamant.
            De-atata asteptare caldura creste-n aer
            Dintr-un alai de raze pe aburi moi adus,
            Infloresc salcii, cu puful smuls din caier,
            Catifeleaza zarea in pacea ei de sus.
            “Legenda toarce, lin, un fir de nea ramasa|
            Si-l rasuceste cu-n rubiniu lujer de foc”
            Leacuri de lumina peste lume lasa
           - Un martisor – cu irizari de-aprins noroc.

 

 

 

Corina Petrescu

BLESTEM DE PIATRA

         In piatra m-ai inchis
       
Sa nu mai pot sa vis,
        Sa nu mai vreau sa pot
        Si iar sa mor de tot.

        Sa nu mai pot zambi,
        Sa nu mai pot canta,
        Sa nu mai ploaie, vant,
        Sa nu mai stiu ce sunt.

        Si m-ai inchis in piatra,
        In piatra nestemata,
       
Sa nu mai pot simtire,
        Sa nu mai pot iubire.

       In piatra sunt, in piatra,
       Iar piatra-I blestemata,
       Blestemul greu in ea:

       Sa nu mai pot pleca,
       Sa fiu in piatra, piatra
       Dar inima sa-mi bata.

 

 

LUNI  FARA JOI

 

Cand nu a mai ramas nimic nainte,
Cand tot ce este-i  numai inapoi,
Cand lacrima coboara in cuvinte
Inexistenta zilelor de joi, 

Cand nu mai crezi ca ti se mai cuvine
Si nu mai dai tarziului un rost,
Cand clipele de vis devin straine
In ratacirea celor care-au fost...

Cand deznadejdea ti se pune-n cale
Si iti dezleaga sufletul de tot,
Cand florile raman fara petale
Si din copaci ramane doar un ciot...

Cand te intrebi si nimeni nu raspunde
Si cand raspunsul este fara sens,
Cand frigul pana-n oase ne patrunde
Facand din toate un ghetar imens...

Si cand uitarea-ti da mereu tarcoale
Si te-nsoteste fara-a fi dorit,
Regretele devin acum pumnale:
Cum poti sa uiti fara sa fi murit?

 
 

 

„URZICUTE cu Ioan Gliga

SOLUTIE

(la Cascada Niagara)
Tot mai multi americani
Pentru-a-si admira cascada
Cer la ambasada lor
O… emigrare in Canada.

EVOLUTIE

La-nceput fost creditor
A ramas la stat dator
Infractor ? S-avem pardon
Astazi e mare… patron.

VIZITA

Ajunsera si la muzeu
Si-n poarta s-au pozat mereu.
Apoi consoartei i-a cerut:
- Bifeaza, fa, ca l-am vazut!


COMPETITIE

Vor creste pensiile iar
Prinos curat de multumire
Dar preturile stau deja
Si le asteapta la sosire
.