TRIBUNA NOASTRA
NR. 60, ianuarie - aprilie 2008

O lege care, precum cercul domnului Marius Chicos Rostogan, pedagogul de scoala noua al lui Ion Luca Caragiale, nu este decat «o linie oabla care mere si mere si mere si iara se-ntoarna de unde-o purces».

Parlamentul de la Bucuresti a votat legea electorala, respectiv modificarile de ultima ora ale actului normativ anterior. Traind si construindu-va vietile peste Ocean, v-ati putea intreba ce va priveste din chestia asta. Ei bine, ca oameni rationali si responsabili, va priveste. Iata de ce :

Intre prevederile de baza ale noii legi se numara urmatoarele doua:

1.         Alegeri legislative si locale prin vot uninominal, dublat de o intreaga combinatie de procedee statistico-matematice.

2.         Alegerea in Parlament a 2 senatori si 4 deputati din partea romanilor domiciliati in strainatate.

Sa vedem despre ce este vorba. Eu voi pune, mai ales, un numar de intrebari la care va invit sa ganditi si sa raspundeti dumneavoastra insiva. Asadar:

A.         Alegerile legislative si locale ar trebui sa antreneze candidati nominalizati direct (nu pe liste de partid, ca pana acum), formatiunile politice avand dreptul la un candidat pentru fiecare mandat in fiecare circumscriptie electorala. Particularitati: Daca un candidat intruneste 50%+1 vot, el castiga mandatul fara alte forme. Dar daca un candidat se claseaza pe locul intai intr-o circumscriptie, fara insa a intruni 50%+1 vot, el va putea primi mandatul numai daca formatiunea politica pe care o reprezinta aduna, la nivel national, un barem de voturi corespunzator unui criteriu statistic. In aceste conditii, va intreb: a) Un «ales» in baza celui de al doilea criteriu este cu adevarat «ales» sa reprezinte electoratul, sau el reprezinta, in realitate, partidul care l-a desemnat drept candidat? De fapt, chiar partidele au cerut ca in Parlament «sa fie reprezentate cat mai multe partide», sub cuvant ca ele ar reprezenta opiniile politice ale electoratului, lucru dovedit fals in atatea randuri. Si b) Ce fel de pronuntare a electoratului mai este aceea in care un candidat poate prelua mandatul cu un numar de voturi mai mic decat unul sau mai multi competitori ai sai?

B.         Bun, sa zicem ca s-ar aplica si clauza potrivit careia romanii stabiliti in strainatate (este vorba de cei care au pastrat cetatenia romana, desigur) ar putea trimit in parlament doi senatori si patru deputati. Ei bine, acum sa va vad raspunzand la cateva intrebari:

•           Cum poate un parlamentar roman care locuieste in Melborne, Australia, de exemplu, sa reprezinte electoratul din Montreal?

•           Dupa ce criterii vor fi luate in consideratie candidaturile?

•           Care au fost criteriile prin care s-au stabilit cele doua locuri in Senat si patru in Camera Deputatilor?

•           In fine, legile promovate de Parlamentul Romaniei au putere si se aplica pe teritoriul Romaniei. Care ar fi efectul lor asupra electoratului din diaspora?

•           Cu ce drept natural un cetatean roman cu domiciliul stabil in Quebec ar putea vota - eventual propune - legi care afecteaza populatia Romaniei dar nu-l afecteaza pe el nici macar in  privinta contributiei la Bugetul de Stat?

Iar dupa ce veti fi dat raspunsurile la intrebarile de mai sus, puneti-va inca una:

Este aceasta lege rationala si democratica sau este doar o bomba demagogica?