TRIBUNA NOASTRA
NR. 59, octombrie - decembie 2007

“În calea vânturilor”

Argo Naut

 

In anul 2005, a aparut volumul “In calea vanturilor” de Constantin Clisu, care ne infatiseaza viata romanului George Pomut, in Statele Unite ale Americii, in a doua jumatate a secolului al 19-lea. Despre “George Pomut, cetatean american de origine romana, a fost general in armata americana si diplomat, se stie inca foarte putin in raport cu meritele sale puse in slujba Americii, dar onorand in acelasi timp, numele de roman”, dupa cum ne spune autorul volumului.

Romanul poate fii procurat, adresandu-va autorului la adresa: cclisu@gmail.com

George Pomut s-a nascut la 31 mai 1818, intr-o familie romaneasca din orasul Gyula, Ungaria. Tatal sau era fierar pe mosia grofului Wenckheim. Familia Pomut provine din satul Sacele, judetul Brasov, de unde era bunicul sau, Dinica Pomut, care a plecat pe meleaguri vestice in cautarea unui destin mai bun, din cauza conditiilor dificile de trai din Transilvania de atunci. Copilul a fost botezat de catre preotul ortodox Atanasie Georgievici din Gyula, cu numele de George Pomutz.

Parintii, romani de religie ortodoxa, i-au asigurat accesul la invatatura, studiind arta militara la Academia Militara din Viena, Austria, si la cea din Saint Etienne, Franta. Dupa absolvirea studiilor universitare, a devenit procuror regal, iar mai tarziu si-a deschis un birou de avocatura.

La izbucnirea Revolutiei de la 1848, era in varsta de 30 ani si sub influenta miscarii de innoiri politice si sociale care a cuprins intreaga Europa, a participat la revolutia pasoptista, ungara iar la scurt timp, s-a inrolat ca voluntar in armata de honvezi. Unitatea militara in care a luptat a obtinut o serie de victorii in luptele din vara anului 1849, iar Pomutz a fost ridicat la rangul de capitan. George Pomutz a parasit fortareata de la Komárom in octombrie 1849, dupa ce aceasta a fost cucerita. Spre sfarsitul anului 1849, pentru a scapa de condamnarea harazita lui de guvernul austriac, s-a refugiat mai intai in Italia si apoi in Germania. Apoi, a ales sa emigreze in Statele Unite ale Americii.

George Pomutz a ajuns la New York la 24 februarie 1850. De aici, impreuna cu un alt roman, banateanul Drahos (Dragos), a hotarit sa se indrepte spre Vest, si s-au stabilit in localitatea Keokuk din statul Iowa, unde au primit in stapanire un loc salbatic. La data de 15 martie 1855, George Pomutz a obtinut cetatenia Statelor Unite ale Americii. Fire intre-prinzatoare, George Pomutz a cumparat, sprijinit de catre un om bogat, Tall, pe care l-a cunoscut atunci, terenuri intinse de pamant. La inceputul razboiului de secesiune, Pomutz putea fi considerat un om bogat: era proprietarul unor intinse suprafete de pamant, avea o ferma, realiza venituri frumoase din concesionarea unor exploatari miniere, construise o sosea pentru o mai buna circulatie in Vestul inca salbatic.

In anul 1861, Pomutz explica necesitatea ca Ungaria sa demonstreze un tratament mai bun fata de minoritatile sale etnice, precum si nevoia de cooperare cu Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei. Aceste idei nu au mai putut fi dezvoltate, din cauza izbucnirii Razboiului de Secesiune din America. El a cerut sa se inroleze ca voluntar in Armata Uniunii (nordul abolitionist) pentru a-si sustine ideile sale generoase. Aflat mereu in pri-ma linie, Pomutz a luptat in numeroase batalii grele. A devenit erou inca din viata prin faptele sale de arme fiind avansat din grad in grad, de la locotenent la colonel.

Cu privire la capacitatile militare ale lui George Pomutz in Batalia de la Atlanta, gene-ralul Walter O. Gresham, comandantul Brigazii a III-a care cuprindea si regimentul lui Pomutz, a scris odata : “L-am intalnit pe Pomutz; un brav si curajos ofiter care se bucura de o mare popularitate in randul camarazilor si soldatilor sai. El nu este doar un ofiter valoros, versat in toate problemele militare, ci si un om cu o cultura superioara, un gentleman manierat.” In 1865, ca o recunoastere a meritelor sale militare, Senatul american ii confera gradul de general de brigada.

Dupa razboi, George Pomutz primeste vestea numirii sale in functia de consul al Statelor Unite la Sankt Petersburg, Rusia, numire care are loc la data de 16 februarie 1866. Presedintele Rutherford B. Hayes il promoveaza pe Pomutz la rangul de consul general in anul 1874. Motivele pastrarii sale in aceasta pozitie timp de 12 ani l-au reprezentat calita-tile si abilitatile sale diplomatice. El a fost foarte mult apreciat deoarece cunostea bine nu mai putin de 8 limbi straine. Pomutz a rezolvat un incident grav intre Rusia si SUA. In calitate de consul, a avut meritul de a participa la negocierile pentru cumpararea penin-sulei Alaska de catre Statele Unite, de la rusi, cu suma modesta de 7,2 milioane de dolari. Cu aceasta ocazie a participat si la incheierea tratatului americano-rus.

Desi a fost rechemat in America, dupa ce si-a incheiat misiunea diplomatica in anul 1878, dar nu se stie de ce, el a ramas in Rusia. Chiar si moartea lui este enigmatica. In SUA nu se stie altceva decat ca a murit intr-o mare saracie la 12 octombrie 1882 in orasul Sankt Petersburg. A fost inmormantat in cimitirul din orasul Smolensk, Rusia.

Unul dintre senatorii statului Ohio i-a mentionat pe cei doi eroi romani, generalul George Pomutz si capitanul Nicolae Dunca, printre luptatorii care si-au varsat sangele pentru pastrarea unitatii Statelor Unite ale Americii si au gravat numele lor cu litere de aur in paginile de istorie ale Americii.

In anul 1913, Congresul american a emis Decretul 775/1913, prin care a dispus ca rama-sitele pamantesti ale lui George Pomutz sa fie aduse si inmormantate in Cimitirul Natio-nal din Arlington. Din cauza inceperii primului Razboi mondial si apoi al celui de-al doilea, planurile au fost abandonate. In anul 1944, cetateni americani de origine romana au construit prin colecta publica, un cuirasat pe care l-au oferit guvernului federal; guvernul Statelor Unite i-a dat un nume simbolic: «General George Pomutz». Nava americana s-a aflat in exploatare pana in anul 1970.

La 9 iulie 1997, cu ocazia vizitei presedintelui american Bill Clinton in Romania, acesta a evocat in discursul sau personalitatea generalului american de origine romana George Pomutz ca pe unul dintre cei care au faurit America de astazi.

La data de 14 august 2004, a fost dezvelita o statuie a generalului Pomutz in fata Catedralei ortodoxe romane cu hramul «Adormirea Maicii Domnului» din orasul Cleveland (Ohio, SUA).