Daca ati fost candva la Paris, si vi s-a parut ca Orasul Luminilor vi s-ar potrivi ca o manusa in ceea ce priveste afinitatile arhitecturale, culturale, artistice pro-prii, atunci este imposibil sa nu va indragostiti si de Buenos Aires.
Aceasta metropola de 3 milioane de locuitori (12 milioane in intreaga arie metropolitana) debordeaza de cladiri avand arhitectonica eclectica franceza a sfarsitului de secol XIX si inceput al secolului XX. Mai mult, este chiar unanim recunoscut faptul ca orasul are un puternic suflu european, fiind chiar supranumit Parisul Americii de Sud.
Primul lucru care te frapeaza la sosirea dinspre aeroportul international Ezeiza-Pistarini, este maretia Blv. 9 Iulie (Avenida 9 de Julio) a carui largime de 144 m (cat un teren si jumatate de fotbal) il face, zic localnicii, cel mai larg din lume. Bulevardul are 8 benzi de circulatie pe sens, plus alte 2 benzi pentru circulatia transportului urban.
Pe Blv. 9 Iulie, la kilometrul zero al metropolei, se ridica « El Obelisco », ridicat in 1936, pe locul in care a fluturat pentru prima oara steagul argentinian. Obeliscul, o opera a arhitectului austriac Alberto Prebisch a fost ridicat la ani-versarea a 400 de ani de la prima intemeiere a orasului, in 1536, de catre Don Pedro de Mendoza.
Daca va aflati in Buenos Aires, in capitala mondiala a tangoului, trebuie neapa-rat sa va faceti timp pentru a petrece o seara de neuitat la casa de tango Senor Tango. Show-ul de la « Senor Tango », prin costumatiile dansatorilor sai si prin decoruri, reuseste, in mod splendid, sa reconstruiasca atmosfera anilor ‘20 si ‘30 ai secolului trecut. Cultural vorbind, as indrazni sa spun ca Senor Tango este pentru Buenos Aires ceea ce reprezinta Moulin Rouge pentru Paris…
Un lucru interesant, demn de mentionat in legatura cu tango-ul : din cauza miscarilor sale pline de senzualitate, la inceput, n-a fost acceptat de catre aristo-cratia din Buenos Aires, fiind considerat mult prea frivol. Doar dupa ce « nou-nascutul » a facut furori la Paris, acesta a fost dansat si in cercurile lumii bune locale. O dovada in plus ca Parisul era cenzorul final a tot ceea ce se intampla pe taramul bon-ton-ului mondial…
Puerto Madero, fostul port al orasului trebuie si el vizitat, intrucat soarta sa seamana intrucatva cu destinul pasarii Phoenix, renascuta din propria cenusa. Dintr-o zona uitata de lume, paraginita si dezolanta, zona vechiului port a renascut, devenind incepand cu 1989 o zona deosebit de moderna, cu zgarie-nori, cu o riviera de promenada, un Corso al orasului, impanzit de apartamente rezidentiale, magazine de lux, cat si varii restaurante, cu specific culinar al marilor bucatarii mondiale.
Punctul de maxim interes in Puerto Madero este evident « Puente de la Mujer » (Podul Doamnei), un pod pivotant ce se deschide rotindu-se la 90 de grade in plan orizontal. Podul a fost inaugurat in 2001, fiind o realizare a arhitectului barcelonez Santiago Calatrava. Forma podului a dorit sa sublinieze intr-un mod simbolic o pereche de dansatori de tango, cu « EL » aplecat la 45 de grade deasupra « EI ».
Trebuie sa faceti o plimbare si pana in Piata Natiunilor Unite, unde din 2002 zilnic infloreste Floralis Generica, o floare a carei petale de metal, inalte de peste 20 de metri, se deschid zilnic la rasaritul soarelui, strangandu-se din nou pe seara, la asfintit, totul gratie unui sistem hidraulic de exceptie. O opera a arhitectului argentinian Eduardo Catalano.
Iar daca ati ajuns pana in Piata Natiunilor Unite, lasati pasii sa va duca mai departe pe langa Palacio Alcorta, pana la Museo de Artes Latinoamericano Buenos Aires, alias MALBA, un muzeu privat specializat pe arta latino-ameri-cana moderna, finantat de Eduardo F. Costantini, cunoscut filantrop si inves-titor in proiecte imobiliare de anvergura. Din pacate, aparatul foto a trebuit sa ramana la poarta de intrare a muzeului…
Buenos Aires poseda si un cimitir al personalitatilor nationale ilustre, absolut fabulos prin multitudinea criptelor pe care le cuprinde, cripte de-o mare valoare artistica. Cimitirul Recoleta, caci despre el este vorba, infiintat in 1822, se intinde pe o suprafata de peste 6 hectare.
O cripta care constant atrage ca un magnet o multime de vizitatori, este cea apartinatoare familiei Duarte, familia din care a provenit Eva Duarte, cunoscuta mai apoi ca si Evita, sotia presedintelui Juan Peron, o eroina nationala de mari proportii a Argentinei, dupa a carei viata s-a si turnat filmul biografic « Evita », avand-o pe Madonna in rolul principal.
Daca « El Obelisco » este km zero turistic al metropolei, atunci « Plaza De Mayo » este km zero politic al orasului si al tarii, aici aflandu-se Palatul Prezidential « Casa Rosada ». Legenda spune ca rozul cladirii a fost adoptat de catre prese-dintele Sarmiento pentru a face pace intre cele doua partide mari, rivale, ale vremii : « rosii »-federalistii si « albii »-unitaristii. Legenda mai spune ca pigmentul acestei culori a fost obtinut utilizandu-se sange de bovine in cantitati indus-triale, stiut fiind ca Argentina se afla printre campionii mondiali ai exportului la carne de vita.
Daca va aflati printre cei care ati apreciat si stiti ce-a insemnat faimoasa cafenea bucuresteana « Capsa », ca loc de intalnire a lumii bune a Bucurestiului de alta data, atunci la Buenos Aires fiind, trebuie sa serviti o cafea si un croissant la « Gran Cafe Tortoni », un local somptuos fondat in 1858, caruia prin traditie i-au trecut pragul, fara exceptie, toti marii artisti sau oameni de litere ai Argentinei.
Nu ocoliti nici Museo Nacional de Bellas Artes, alias MNBA, in care puteti admira opere ale unor pictori de renume mondial, precum : van Gogh, Gauguin, Renoir, Toulouse-Lautrec, Degas, Chagall, Picasso. Nu in ultimul rand, puteti admira in muzeu o tapiserie veche de aproape 350 de ani, facuta cadou de catre Ludovic al XIV-lea sotiei sale Maria Teresa de Austria.
La iesirea din MNBA, treceti bulevardul si mai zaboviti un sfert de ora si in Plaza Francia, in mijlocul careia se afla un ansamblu sculptural deosebit, donat orasului in 1910 de catre comunitatea imigrantilor francezi. La baza ansam-blului, de jur imprejur se afla dispuse statuile a patru zeitati : Zeita Stiintei, Zeita Dreptatii, Zeita Granelor cat si Zeita Artei si a Muzicii. In varful ansamblului, Ingerul Victoriei calauzind doua femei, reprezentand cele doua natiuni surori, Franta (in stanga) si Argentina. O splendida lucrare, plina de simbolistica, opera a sculptorului francez Edmond Peynot.
Vorbind de oferta culturala a orasului, va sugerez calduros sa mergeti si la « Teatro Colon », o casa de opera de anvergura Teatrului « La Scala » din Milano, cu care adesea este comparat pentru frumusetea si acustica sa desavarsita. O lucrare a arhitectilor italieni Francesco Tamburini si Angelo Ferrari.
Sa spun ca, sotia si cu mine, am avut ocazia sa constatam cu proprii nostri ochi anvergura artistica a colectivului de la Teatro Colon, urmarind piesa de inchi-dere a stagiunii concertistice 2006, opera « Turandot » de Giacomo Puccini, prezentata publicului intr-o interpretare si montare scenica de zile mari, costu-matiile fiind realizate in colaborare cu Teatrul National din Santiago de Chile.
Si daca tot ati ajuns pana la Teatro Colon, faceti un tur si prin Plaza Lavalle, piata strajuita de Palatul de Justitie, cladiri cu mansarda in stil eclectic francez, Sinagoga, Teatrul Cervantes, cat si o splendida cladire ce combina arhitectonica moderna cu cea baroca, cladire ce face subiectul pozei fanion a acestor note de vacanta.
Daca dupa un concert de opera urmarit la Teatro Colon doriti sa intrati si mai adanc in oferta culturala a acestei metropole, va recomand unul dintre multele teatre aflate pe Avenida Corrientes, un fel de Broadway argentinian, ce abunda de spectacole concepute pentru toate gusturile.
Impatimitii sportului rege, fotbalul, isi pot satisface dorinta de-a vizita cartierul La Boca, locul in care s-a nascut nu doar tango-ul ci si "vrajitorul" sportului cu balonul rotund, Diego Maradona. Daca vi se iveste sansa, nu ratati un derby de fotbal dintre marile rivale argentiniene "Boca Juniors" si "River Plate", un spectacol de fotbal cu un stadion ce clocoteste, cum numai in America de Sud poti intalni.
Si pentru ca am adus vorba despre publicul dezlantuit al stadioanelor de fotbal, as aminti un public tot dezlantuit, dar la spectacolul-eveniment: Shakira in concert la Buenos Aires, ultimul ei concert pe 2006, spectacol care mi-a confirmat intuitia cum ca "la ea acasa", in mediul ei de public sangvinic, tipic latino-american, mignona columbianca face un show net superior celui vazut in tara, la spectacolul din iulie 2006, sustinut la Timisoara.
Alocati-va o jumatate de zi si pentru a vizita Gradina Zoologica, se spune, cea mai frumoasa din America de Sud, o gradina aparte nu doar prin bogata sa colectie de animale, fluturi, pasari, reptile, destule dintre ele exotice pentru noi europenii, dar remarcandu-se si prin bunul gust cu care sunt decorate toate aleile, abundand de sculpturi ale zeitatilor antice sau ale marilor naturalisti ai lumii.
Iesind de la Gradina Zoologica, privirea va va fi invariabil atrasa de magnificul monument asezat in Plaza Espana, ridicat in onoarea imigrantilor spanioli. Baza ansamblului sculptural este strajuita de statui reprezentand 4 entitati geografice distincte ale Argentinei : Los Andes (muntii Anzi), La Pampa (campia Pampa), El Rio de la Plata (raul La Plata) si El Chaco (regiune din nordul tarii). De asemenea, in apropiere, se afla si cea mai inalta cladire din Buenos Aires, un bloc de locuinte de 50 de etaje din cartierul Palermo, de unde in zilele cu cer senin si atmosfera clara se poate vedea pana in Uruguay, la 200 km distanta, pe partea opusa a estuarului raului La Plata.
Ramanand in aceeasi zona, sub nici o forma nu ocoliti o alta frumoasa gradina, cea japoneza, unde, in incinta restaurantului sau, puteti comanda si savura binecunoscuta specialitate japoneza, sushi. Mai apoi, la etajul aceleiasi cladiri puteti admira o insiruire de lucrari de grafica japoneza, plasate in incaperi ce imita compartimentarea locuintelor traditionale japoneze.
Nu departe de gradina japoneza se afla si Planetariul Galileo Galilei, in interiorul caruia, pe parcursul prezentarii organizate, va puteti familiariza cu cerul emisferei australe, cu totul diferit de referintele noastre, ale locuitorilor emisferei boreale. Ca sa va dau doar un singur exemplu de referinta schimbata, sa spun ca binecunoscuta noastra Stea Polara, pe care suntem obisnuiti s-o avem in plina noapte deasupra capului, in emisfera australa se vede aproape de linia orizontului!!
Shoppingul este si el bine reprezentat, pe Calle Florida, o strada pietonala de vreo 2 km lungime, pe care va va fi imposibil sa va refuzati achizitia macar a unei haine din piele fina de vita, articol de manufactura la care argentinienii exceleaza.
Vorbind despre shopping, trebuie sa spun ca intrand la o librarie, pe rafturile de muzica clasica am remarcat la loc de cinste un DVD al renumitei noastre soprane Angela Gheorghiu, pus alaturi de unul apartinand unui gigant al muzicii clasice, Luciano Pavarotti. Un motiv de reala mandrie nationala.
Datorita tuturor celor enumerate mai-sus, la care se alatura alte splendori arhitecturale precum Catedrala Metropolitana, Biserica Ortodoxa Rusa, Cladirea ofiterilor navali, Congresul si Piata sa adiacenta, cat si multe, multe altele imposibil de enumerat in aceasta rubrica, m-am indragostit de-a binelea de Buenos Aires, motiv pentru care, dupa prima vizita facuta in martie-aprilie 2006, mi-am mai reincarcat o data sufletul cu acest oras, vizitand in noiembrie 2006 din nou si pe indelete "Ciudad de Espiritu Santu y Puerto Santa Maria de Buen Ayre", adica Buenos Aires, Parisul Americii de Sud.
