TRIBUNA NOASTRA
NR. 57, aprilie - iunie 2007

In luna martie 2006, adica dupa 16 ani de la  "Proclamatia de la Timisoara",  unii reprezentanti ai Societatii Civile au inceput o campanie de amploare pentru condamnarea comunismului. Campania a fost initiata de acea parte a "elitei intelectuale democratice "care a sprijinit efectiv venirea la putere a Aliantei D.A. (Dreptate si Adevar) si a reprezentantului acesteia, Traian Basescu. De altfel, victoria in alegeri, in decembrie 2004, a lui Traian Basescu si a Aliantei D.A. a fost in primul rand o victorie impotriva trecutului comunist promovat de PSD.

In  "Apelul la condamnarea comunismului" transmis Presedintiei, se arata ca "in cei 16 ani post-decembristi, Romania a fost si este condusa de lideri ai fostului FSN - acest cocktail intre gangsterii securitatii si aparatul PCR - UTC si "lumea afacerilor" - astfel fiind consolidate structurile crimei organizate. Rezultatul este ca astazi avem in Romania o economie nu numai de "tip mafiot", dar chiar si o economie mafiota, sub controlul fostei Securitati si a activistilor PCR, UTC si a odraslelor acestora. Si toate acestea deoarece "comunismul nu a fost demontat nici ca structura, nici ca ideologie".

Ca urmare acestei solicitari, seful statului, Traian Basescu, a raspuns afirmativ si a aprobat infiintarea unei comisii prezidentiale pentru cercetarea crimelor comunismului, condusa de profesorul si politologul Vladimir Tismaneanu.

Concluziile acestei comisii prezentate intr-un Raport, de peste 600 pagini, au fost sintetizate intr-o "Declaratie" si prezentate Parlamentului Romaniei de catre seful statului, in data de 16 decembrie 2006, (adica cu putine zile inaintea aderarii Romaniei la UE), impreuna cu scuzele statului roman fata de victimele comunismului.

Traian Basescu a aratat ca in acest Raport a gasit ratiunile pentru care poate condamna comunismul, in numele statului roman, precizand ca "sistemul comunist totalitar din Romania a fost impus prin dictatura straina. Importata din URSS, ideologia comunista a justificat atacul asupra societatii civile, a plurarismului politic si economic, nimicirea partidelor democratice, distrugerea pietei libere, exterminarea prin asasinat, deportari, munca fortata, intemnitarea sutelor de mii de oameni", a precizat seful statului in huiduielile grupului de agitatori condus de presedintele Partidului Romania Mare, Corneliu Vadim Tudor.

"Condamnand acest regim, statul roman condamna instrumentele acestuia, PCR si Securitatea", a mai spus seful statului. In cazul Securitatii, a aratat Traian Basescu, "a fost vorba despre o institutie esentiala in sustinerea statului totalitar comunist, ilegal si criminal".

In acelasi timp, seful statului a adus un omagiu lui Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Dinu Bratianu si Ion Flueras, martirilor Bisericii, Iuliu Hossu, Sandu Tudor, Vladimir Ghica, Richard Wurmbrand, Marton Aron, membrilor partidelor democratice din Romania, tuturor victimelor regimului totalitar comunist, oponentilor si disidentilor. De asemenea, au fost elogiati disidentii Paul Sion, Doina Cornea, Radu Filipescu, Mircea Dinescu, Dan Petrescu, Liviu Cangiopol, Gabriel Andreescu, precum si posturile de radio occidentale Europa Libera, BBC, Vocea Americii, Deutsche Welle, Radio France International.

Raportul Tismaneanu a aratat clar ca regimul comunist din Romania a fost "un regim de import, adus cu tancurile sovietice", ceea ce a dus la izbucnirea urii impotriva oamenilor care doresc condamnarea comunismului, fiind chiar voci care luau apararea Rusiei.

In fata Camerelor reunite ale Parlamentului Romaniei, Traian Basescu a condamnat comunismul la data de 18 decembrie 2006, in numele statului roman.

Liberalii, aliatii pedistilor la guvernare in momentul sedintei solemne a Parlamentului, au sustinut si ei Raportul Tismaneanu de condamnare a comunismului, desi au vazut in el "un gest politic pe care nu vor sa-l comenteze".

Cu toate ca Traian Basescu nu a fost privit cu ochi buni de majoritatea politicienilor pentru aceasta actiune, totusi el a condamnat comunismul "in mod explicit si categoric" de la infiintarea acestuia si pana la prabusire, dupa ce a evocat 20 de actiuni criminale ale fostului regim.

In finalul alocutiunii de condamnare a comunismului, printre fluieraturile si huiduielile peremistilor lui Corneliu Vadim Tudor, Traian Basescu a precizat raspicat, ca "regimul comunist a fost un regim ilegal si criminal", mentionand ca mesajul sau se constituie, potrivit Constitutiei, "intr-un act oficial al statului roman".

Prezentarea acestui Raport a deranjat pe toti fostii nomenclaturisti si securisti, pe toti oportunistii si profitorii actualului regim, pe urmasii si copiii lor (in treacat fie spus, actualul sef al Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, este nepotul fostei nomenclaturiste Gisela Vass, care a copilarit pe Aleea Alexandru, impreuna cu beizadelele din Primaverii), deoarece Raportul a condamnat nu numai comunismul pana in ‘89, ci si pe cel de dupa ‘89. Ca atare, au fost luati in vizor si o serie de actuali parlamentari, printre care Ion Ilici Iliescu, Corneliu Vadim Tudor, Adrian Paunescu, precum si ceilalti 53 de nomenclaturisti si ideologi nominalizati in Raport. Nu au fost condamnati insa numai tortionarii si criminalii, ci si zelosii, ticalosii si fripturistii, pe umarul carora s-a construit acest sistem comunist .

Asa cum arata o cunoscuta ziarista, prin acest Raport "comunismul a fost demontat piesa cu piesa, iar din maruntaiele lui iese acel monstru care a nenorocit Romania si continua sa bantuie deghizat in societatea romaneasca". De altfel, in discursul sau, Traian Basescu a aratat ca si astazi comunistii influenteaza societatea romaneasca la nivelul mentalitatilor. In acest sens sunt  relevante rezultatele sondajului efectuat de Barometrul de Opinie Publica realizat de Fundatia pentru o societate  deschisa, potrivit caruia 53% dintre romani considera comunismul ca fiind o idee buna si numai 34% il considera ca fiind o idee proasta.

Prezentarea victimelor comunismului care au fost estimate intre 500.000 si 2 mil., precum si celelalte remarci facute de seful statului, a isterizat clasa politia din Parlamentul Romaniei.

Astfel, liderul PRM C.V. Tudor, si sustinatorii sai, adusi special pentru acest eveniment, au bruiat tot timpul discursul sefului statului. Vadim a vociferat, a aruncat invective si a injurat pe tot parcursul mesajului tinut de Traian Basescu. Liderul peremist, impreuna cu cei circa 30 de peremisti, suflau in fluiere, urlau lozinci impotriva lui Traian Basescu. La toate aceste manifestari ostile, seful statului a ramas impasibil. Vazand ca nu-l pot provoca, Vadim Tudor a culminat cu trimiterea unui peremist la tribuna unde era Traian Basescu si i-a pus in fata o sticla de sampanie, vociferand in stilul sau caracteristic "Betivule du-te la sprit! Golanule!". S-a dus apoi la balconul Parlamentului, unde se aflau Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu si Horia Roman Patapievici, pe care i-a abordat cu cuvintele: "Fira-ti ai dracului cu GDS-ul vostru! (aluzie la Grupul de Dialog Social, n.a.). Viermilor! Vagabontilor! Cine esti tu ma limbricule, cine esti tu boule, sa te opui in Parlament unui senator? Ceausescu a fost un mare patriot, voi sunteti niste viermi." In acest timp, Patapievici s-a rugat de parlamentari sa fie pazit, reclamand faptul ca a fost amenintat ca va fi aruncat de la balcon.

In toata aceasta perioada, presedintele Senatului Nicolae Vacaroiu (membru PSD) a ramas imperturbabil, neluand masuri pentru evacuarea tulburentilor, iar liberalii si pesedistii se amuzau la scenele facute de Vadim si "prietenii" acestuia.

In finalul acestei sedinte, ce s-a dorit a fi festiva, seful statului a concluzionat:

“Ca sef al statului roman, condamn explicit si categoric sistemul comunist din Romania, de la infiintarea sa pe baza de dictat, in anii 1944-1947 si pana la prabusirea sa in decembrie 1989. Luand act de realitatile prezentate in Raport, afirm cu deplina responsabilitate: regimul comunist din Romania a fost ilegitim si criminal!"

Desi aceasta sedinta s-a dorit una solemna, sedinta de la Parlament s-a dovedit a fi contrariul. Cu toate acestea, Traian Basescu a tinut sa-si duca la bun sfarsit mesajul sau, ceea ce a si reusit.

Seful statului, prin alocutiunea prezentata in fata Camerelor reunite ale Parlamentului si-a asumat urmatoarele:

- ridicarea in Bucuresti a unui monument al victimelor comunismului;

- infiintarea in Bucuresti a unui Muzeu al Dictaturii Comuniste;

- realizarea unui manual pentru studierea in scoli a comunismului romanesc;

- anularea condamnarilor politice;

- modificarea si completarea cadrului legislativ privind accesul la arhivele legate de perioada comunista.

Dupa prezentarea concluziilor din Raportul Tismaneanu de catre seful statului, oamenii politici au avut opinii diverse, in general in functie de culoarea politica, astfel: Dan Voiculescu, presedintele Partidului Conservator (fost PUR): "Prin asumarea Raportului Tismaneanu in fata Parlamentului, Romania condamna un sistem care functioneaza pe glob. Noi astazi am facut o declaratie de razboi Chinei".

Mircea Geoana, presedintele Partidului Social Democrat: " Presedintele Traian Basescu incearca sa redeschida rani din trecut in loc sa privim spre viitor si este ce nu avea nevoie Romania acum". Calin Popescu Tariceanu, prim - ministru: "Doresc sa salut aceasta initiativa si regret modul in care s-a desfasurat sedinta. Eu cred ca pentru desprinderea de comunism este necesara condamnarea acestui regim".

Doina Cornea, disidenta anticomunista: "este foarte buna idea de a redacta si prezenta in plenul Parlamentului un raport privind dictatura comunismului. Initiativa este cu atat mai importanta cu cat o face presedintele tarii. Nu cred ca politicienii nominalizati in Raport ar avea vreun motiv sa-l conteste."

Ana Blandiana, poeta si disidenta anticomunista: "Raportul comisiei Tismaneanu este important in masura in care recomandarile de la final vor deveni realitate".

Presa internationala a remarcat gestul fara precedent facut de Romania de a condamna crimele comunismului, dar arata ca desi important si necesar, vine tardiv, sub presiunea aderarii la UE.

In schimb, Emil Constantinescu, fostul sef al statului roman care ar fi putut condamna mai devreme regimul comunist, suparat probabil ca nu a facut acest gest, a declarat ca "evenimentul din plenul Parlamentului, unde actualul sef al statului a condamnat comunismul,  imi aminteste de plenara din aprilie ’68, cand Ceausescu a cerut condamnarea crimelor produse in timpul lui Dej". ( ?! ).

Cred totusi ca ziua de 18 decembrie 2006 a fost una emblematica pentru Romania, respectiv ziua condamnarii comunismului, desi mai persista inca "doua mentalitati cu care se mai confrunta Romania, parlamentarii impartindu-se parca dupa semnificatia acestei date, cea a nasterii lui Stalin (I.V. Stalin - nascut la 18 decembrie 1878, fost secretar general al P.C.U.S., n.a.) si cea a comemorarii mortilor revolutiei din decembrie ‘89."

Traian Basescu a vorbit si despre ramasitele de mentalitate comunista care au supravietuit pana azi si care ii incurajeza  pe nostalgici.

Desigur, condamnarea comunismului trebuia facuta mai demult si nu la 17 ani de la evenimentele din decembrie 1989. Insa niciunul din presedintii de pana acum nu s-a obosit sa condamne comunismul. Daca pe Ion Iliescu il intelegem datorita legaturii sale cu  vechiul regim comunist in care a jucat un rol important ca secretar al acestui partid,  Emil Constantinescu nu are nici o scuza, din care cauza o sa-l uite istoria si sper sa nu uite greseala facuta in 1996, cand l-a votat poporul sa aduca schimbarea de mentalitate de care avea nevoie.

Personal, consider ca Raportul Tismaneanu nu a lamurit toate problemele comunis-mului, fiind pe buna dreptate criticat. De exemplu, nu a tratat convingator problema primului sindicat liber din Romania condus de Dr. Cana (S.L.O.M.R.), nu a lamurit clar identitatea ideologiei de stanga, ceea ce a facut ca reprezentantii partidelor de stanga sa ia pozitie foarte critica fata de acest Raport.

Mai mult, o parte a intelectualitatii sustine ca acest raport trebuia sa-l faca istoricii. Insa majoritatea istoricilor sunt obisnuiti sa li se spuna punctul de vedere oficial, dupa care acestia vor incerca sa-l demonteze in diferite feluri. Dar, mai este si problema apartenentei istoricilor la o anumita doctrina, unii declarandu-se "de dreapta", iar altii "de stanga". Ori, istoricul nu trebuie sa se lase influentat de ideologii, el are menirea sa prezinte lucrurile asa cum s-au petrecut, fara influente politice, lucru, cred, mai greu de realizat.

Daca pana la institiurea acestei comisii prezidentiale, condusa de Vladimir Tismaneanu, nu prea se auzeau voci care sa ia pozitie fata de problema condamnarii comunismului, iata ca la sfarsitul lunii martie a.c., Asociatia Civic Media, Centrul de Geopolitica al Universitatii Bucuresti si Societatea academica pentru adevarul istoric au organizat un simpozion cu tema "Al cui este Raportul Tismaneanu? - Document politic sau lucrare stiintifica, izvor de drept sau rafuiala trotkista?" La acest simpozion s-a stabilit ca Academia Romana, Presedintia si Parlamentul vor primi spre studiu si dezbatere un "studiu real" asupra perioadei ocupatiei comuniste in Romania, dupa ce o parte a societatii civile si academice a constat ca "Raportul Tismaneanu nu este un document stiintific, ci un text falsificator indreptat impotriva intereselor si valorilor nationale".

Cunoscutul istoric, academician Dinu C. Giurescu, a declarat insa ca "Este un raport cu tinta, nu un raport facut sa analizeze regimul comunist, ci sa-l condamne. Ca atare, a selectat din toate documentele pe acelea care slujesc scopului proclamat, si anume condamnarea regimului comunist". D. C. Giurescu a mai aratat ca "regimul comunist din Romania a fost un regim criminal si fata de natiunea romana". Dupa D. C. Giurescu  "perspectiva politica (ar trebui, n.a.) sa fie eliminata" din Raport.

Desi sunt personalitati care spun ca nu ar fi trebuit condamnat comunismul, fiind  necesara numai "o cunoastere reala a acestui regim", consider ca s-a facut un lucru bun prin acest Raport care a mai "dezmortit" un pic o parte a intelectualitatii, care a inceput si sa-si spuna parerea cu privire la aceasta perioada neagra din istoria poporului roman.

Traian Basescu cred ca si-a facut datoria, ca sef al statului, desi Parlamentul nu a luat nici o masura, nici macar de aprobare a  mesajului presedintelui.

Ca urmare acestui fapt, Alianta Civica a initiat o dezbatere, la 21 martie a.c., cu tema "Comunismul condamnat. Ce urmeaza?" Intr-adevar, ce va urma dupa ce Traian Basescu a cerut Parlamentului sa sustina acest demers, iar  parlamentarii n-au facut nimic? Pai in conditiile in care cel putin o treime din parlamentari sunt lustrabili, cum sa aprobe ei o lege a lustratiei?

Mai mult, parlamentarii romani au fost ocupati cu gasirea de motive pentru suspendarea din fuctie a celui care a avut curajul sa condamne comunismul si care, prin aceasta masura,  a declansat o adevarata criza politica si guvernamentala. 

Cei 322 parlamentari romani care au votat suspendarea lui Traian Basescu au fost deranjati, in primul rand, de faptul ca presedintele n-a condamnat comunismul ca doctrina, ci a condamnat crimele facute de regimul comunist, crime de care se fac vinovati o serie de comunisti.

Referindu-se la suspendarea presedintelui Basescu, cunoscutul analist politic englez, Mark Percival, arata recent  “Criza politica reflecta starea lamentabila a clasei politice din Romania (…) Inca o data, dezvoltarea Romaniei este franata de primitivismul politic.”

Ori, tocmai aceasta “lamentabila clasa politica “a aprobat suspendarea din functie a presedintelui Traian Basescu si tinerea unui referendum pentru demiterea  acestuia, desi Curtea Constitutionala, singurul organism care da verdicte in ceea ce priveste incalcarea Constitutiei, a spus clar ca motivele prezentate de parlamentari nu constituie probe de incalcare a Constitutiei. Sfidand avizul negativ al Curtii Constitutionale, cele cinci partide parlamentare constituite in “alianta anti-Basescu” sau “monstruoasa coalitie” (PNL, PSD, PRM, UDMR si PC) au organizat in mod intentionat referendumul pentru demiterea presedintelui Traian Basescu intr-o sambata (19 mai), cand majoritatea romanilor este la serviciu sau munceste la camp si nu duminica, cand de altfel s-au organizat toate alegerile si cand oamenii, de regula, se odihnesc, iar dupa ce merg la biserica se duc si la votare. Mai mult, unele secte religioase nu au voie sa se prezinte la astfel de manifestari inainte de apusul soarelui, iar presedintele Federatiei de fotbal (membru PRM) a reprogramat meciurile din campionatul de fotbal ca ele sa se dispute sambata, la data referendumului si nu duminica. Nu mai vorbesc de greutatile facute romanilor de peste hotare ca sa nu poata sa-si exprime votul prin neasigurarea conditiilor minime necesare unui astfel de eveniment.

Cu toate  masurile  luate de coalitia anti-presedinte, inclusiv de modificare intentionata  (de trei ori) a legii referendumului, populatia  nu s-a lasat pacalita si nu s-a  luat dupa acesti fosti comunisti, care s-au simtit cu musca pe caciula atunci cand presedintele Romaniei a spus raspicat "comunismul a fost un regim ilegitim si criminal" si au votat in mod covarsitor (circa 75%) pentru mentinerea in functie a lui Traian Basescu.

Traian Basescu a demonstrat inca odata, daca mai era nevoie, ca este cel mai bun politician al Romaniei in acest moment. Romanii asteapta acum sa aduca la indeplinire promisiunile facute in aceasta mini campanie prezidentiala, desi atat Guvernul, cat si majoritatea parlamentara sunt impotriva sa. Speram totusi ca presedintele va iesi din nou victorios.