Iata ca sfarsitul anului 2006 ne aduce o carte rara. Nu o spune autoarea cartii, nu o spun eu, ci specialistii in materie.
Ionela Manolescu, autoarea «Hybernautilor», referindu-se la cele cinci carti dedicate ursilor, mi-a relatat cele ce urmeaza.
«Eu scriu in franceza, precum se stie. Cinci sunt cartile mele. Ele intregesc ciclul la care ma refer acum. Cel al Ursilor «Hybernauti», cum isi zic acestia ca bipezi cu blana ce sunt, si care, din poeti ce erau, au devenit internauti si totusi hiberneaza, viseaza si com-pun pe mai departe versuri lirice, in care preamaresc natura, dar se mai si razbo-iesc. Cu cine? Cu acei Virusi informatici care le dau tar-coale, ca sa le pirateze creatia si sa-i prade de proprietatea lor intelectuala.
Am inventat si faurit, pe parcusul vietii mele, acele piese de arta animaliera si de sculptura textila ce se numesc, dar nu sunt, niste simple «Jucarii», concepute ca piese de arta si de colectie (fr. arctophilie), pentru care criticul de arta Petre Comarnescu m-a cooptat, in tinerete, in Uniunea Artistilor Plastici. Sporind in amploare, talentul meu plastic a determinat si la Montreal pe directorul Muzeului de arta moderna sa ma propuna Consiliului de arte decorative si meserii de arta din Quebec (CMAQ, arte decorative) unde am fost primita si am expus ani la sir.
Pentru poezia mea, pentru cartile scrise recent, ilustrate si editate de mine, sunt acum admisa ca membru titular al UNEQ (Uniunea Sciitorilor din Québec). De data aceasta nu atat pentru contributia-mi unanim recunoscuta de erudit (Villon, Eminescu, Nostradamus), ci in sfarsit si de dragul Ursilor. In materie de ursi se spune ca as fi unica.
Istoria conceptului. Nu se putea sa-mi uit creaturile, cu atat mai mai putin pe cei doi «alter ego». I-am recuperat de pe unde-i lasasem, si i-am expus la mine in atelier, ca sa-mi aduc aminte de aceste exponate ce aveau sa devina, pentru mine ca autor, niste personaje de fabula in trei dimensiuni, in doua si intr-una. Am conceput pentru ele scenariul de baza si i-am dat timp sa se coaca. Dar nu m-am aventurat sa fac din asta un film de animatie, gen bagatelizat si prea cantonat. Am fotografiat numai, in tablouri mute, vedetele mele din mohair si din fir de matase. Am retinut si dezvoltat o fabulatie cu talc, pe masura lor si conform unui scenariu prestabilit. Am facut, in fine, o carte, din acest arsenal de creatie. O carte-film si atita tot. Si fiindca nu sunt, in esenta, decat o poeta in tot ce fac, am scris-o mai ales in versuri. Nedispre-tuind nici humorul. Ilustrand-o asadar in culori cum se cuvine si aproape la fiecare pagina. Penelul nu mi-a fost de ajuns. Febril, am pus o alta sageata in arcul meu: Fotografia. Am substituit astfel filmarea secventelor, moduland totodata regia de platou. Apoi am reluat totul la ordinator.
Se chema ca inventasem un nou tip de carte de artist. Cartea-film. O carte rara, de care sunt mandra.
Am dus cartile la Salonul de la Place Bonaventure cu caruciorul si nu mi-au cazut galoanele.
«Les Hybernautes» acopera doua parti distincte, ce poarta urmatoarele subtitluri : «La Bouznographie » si «La Bouzzygraphie ».
Primul subtitlu de mai sus vine dela numele «poetului» prezumtiv care-i ursul Bouznou-l’Ours. Bouznou este primul protagonist al suitei Hybernautilor. Bouznou coincide cu prima mea creatie ursofila. Al doilea subtitlu de mai sus deriveaza dela numele lui Bouzzy-le-Clone, tot un urs. Acesta constitue un al doilea protagonist. Bouzzy este un sef de promotie, un ganditor si un poet. El e urmasul lui Bouznou.»
Din cuprinsul cartii reiese ca pe langa ursi, intalnim si
feline, din care tigrul.
Primul capitol se axeaza pe incantarea copilului : cuprinde poeme de leagan,
de alint si de cantat.
Capitolul al II-lea mizeaza pe feline si, in special, pe tigrul mascota.
In capitolul trei, autoarea trece in revista jucariile celebre, de muzeu sau
de consignatie.
Ultimul capitol, «Epilogul», parcurge aventurile unui urs de plus, Noiret,
care ne prezinta imagini feerice ale Montrealului de zi si de noapte. De
asemenea, Bouzzy devine ursul presedintelui Theodore Roosevelt.
Iata una din poeziile din volumul prezentat:
Ballade Froide
Dites-moi, où sont Sages ou Folles
Signant ces fresques pariétales
De leurs empreintes digitales ?
Bas-front, à crinière animale,
Si fier de sa fourrure à poil,
Où git mon oncle ancestral ?
Luki , Yéti quittant l'Ariège ;
De Saint-Giron les mecs sauvages
Géants ou nains, fuyant aux pôles,
En contournant cages et pièges
Puis jusqu'au golfe du Bengale,
Chez Chomolungme reine des neiges
Montant à huit milles d'altitude
Sur Everest posant leurs sièges
Leurs forces : foi, magie, quiétude
Où sont-ils, sainte Terre- vierge ?
Où sont Cyclopes de Mycène ?
Où Ghouls des grottes, des dolmens ?
Où, les Dragons Aborigènes
Aux masques, danses et totems ?
Où disparaissent Aliens
Déchus d'une galaxie lointaine ?
Où vont Yéti , Croquemitaine
Et l'Homme - Loup du Gévaudan
Effrayant les Gabalitains ?
Où est l'Homme-Singe d'Hanuman,
À la massue forgeant en chaine
Les promoteurs de vos vieux gènes ?
Où est Sasquatch de Saskatchewan
Sinon la Créature géante
Qui dans la boue laissa l'empreinte
D'un pied humain ; du Pliocène
Voir jusqu'en mille- neuf- cent- cinquante?
Où sont les Ghouls de date récente ?
Où allons nous partir demain,
Sinon là- haut, auprès des Fiers ?
Mais jusqu'à prendre un dernier train,
Dites - moi : où vont nos Glaciers ?
Fiecare volum este numerotat de la 1 la 20 si poarta semnatura autoarei. Daca doriti sa-l obtineti, mai ales fiind o carte de colectie, puteti sa telefonati la 514 • 937 • 4473 (Vlad)
