TRIBUNA NOASTRA
NR. 55, octombrie - decembrie 2006

Raportul Comisiei Europene din 26 septembrie 2006 a confirmat ziua de 1 ianuarie 2007, ca fiind data  pentru intrarea Romaniei in Uniunea Europeana.

Aderarea Romaniei la UE este desigur meritul tuturor cetatenilor Romaniei, precum si - de ce sa nu recunoastem - al guvernantilor, dar nu al tuturor celor care au guvernat in cei circa 17 ani cati au trecut de la evenimentele din decembrie 1989.

Trebuie sa precizam ca nu toti romanii au dorit aceasta aderare. Astfel, circa 20% dintre romani s-au declarat eurosceptici si nu au agreat acest proces de aderare din diferite motive, mai mult sau mai putin plauzibile.

Dar, nici toate guvernele postdecembriste n-au merite egale in acest proces al aderarii. Guvernele feseniste au ocolit reformele macroeconomice pentru a lasa baronii sa se infrupte din avutia tarii.

Un merit important il are, cred, guvernarea PSD din perioada 1996-2000, care a demarat in forta reformele macroeconomice si institutionale indispensabile procesului de aderare la clubul elitelor europeni. Trebuie mentionat faptul ca fostul guvern pesedist a dus granita NATO de la Tisa la Prut, lucru indispensabil procesului de aderare. De asemenea, datorita aceslui guvern au inceput negocierile de aderare in luna decembrie 1999.

Totusi, asa zisul "regim Iliescu - Nastase" a intarziat nepermis de mult procesul de negociere, iar in unele sectoare (educatie, sanatate, politici sociale) a declansat chiar o contra-reforma. Prin subordonarea Justitei si a unei parti din mass-media, fosta guvernare a ridicat obstacole majore in calea aderarii la UE, ceea ce a determinat ca reprezentantii Uniunii sa adopte masuri de exceptie de monitorizare printr-o serie de cartonase rosii sau galbene.

Odata cu venirea la putere a guvernarii Aliantei D. A., s-a pus capat ingradirii libertatilor civice si s-au depus eforturi enorme pentru a corecta deficientele mostenite de la fosta guvernare.

Aderarea Romaniei la UE, la 1 ianuarie 2007, reprezinta in primul rand  continuarea reformelor si indeplinirea obligatiilor pe care autoritatile romane si le-au asumat in aceasta perioada. In acelasi timp, aderarea Romaniei la UE reprezinta un adevarat succes istoric.

In perioada postaderare, Romania va avea de indeplinit o serie de obiective stabilite prin Raportul de tara intocmit de comisarii europeni care se refera in principal la Justitie si coruptie, astfel :

- intarirea Consiliului Suprem al Magistraturii prin asigurarea unui proces judiciar transparent si eficient;

- infiintarea Agentiei Nationale de Integritate care va avea ca obiectiv verificarea averilor precum si a potentialelor conflicte de interese;

- continuarea investigatiilor profesioniste si impartiale in domeniul marii coruptii, precum si luarea de masuri pentru prevenirea si combaterea coruptiei, mai ales in domeniul administratiilor locale;

- inlaturarea unor probleme ce mai persista in Consiliul Superior al Magistraturii indeosebi pe probleme privind moralitatea unor membri ai acestui organ colec-tiv, fara sa mai vorbim de cei 5 din 14 membri ai CSM care se afla intr-un posi-bil conflict de interese.

Raportul Comisiei Europene nu putea trece cu vederea si unele scandaluri apa-rute pe scena politica romaneasca remarcand ca "unii factori politici continua sa incerce sa impedice lupta impotriva coruptiei", iar "unele grupuri parlamentare incearca sa reduca puterea proiectatei Agentii de Integrare cu ocazia discutiilor in Parlament a proiectului de lege". Comisia europeana nu a facut nominalizari in aceasta situatie, dar cred ca-i recunoastem pe reprezentantii UDMR si PC care au modificat mult mai mult articolul din legea de infiintare a ANI, lasand-o chiar fara obiectul principal.

Bruxelles-ul a aflat si de incercarea unor grupuri parlamentare de a schimba procedura de numire a Procurorului General si a sefului DNA, ceea ce ar fi produs o instabilitate institutionala in combaterea coruptiei.

In Raportul de tara se mai mentioneaza ca "exista in continuare un risc real ca agentiile de plati sa nu poata functiona corespunzator la momentul adevarului".

In cazul in care deficientele mentionate nu vor fi remediate pana in luna martie 2007, Comisia Europeana poate bloca un sfert din subventiile acordate agricul-turii .

De asemenea, Raportul din 26 septembrie 2006 a mai facut referiri la legislatia in domeniul spalarii banilor care nu a atins nivelul real, la taxa de inmatriculare a autovehicolelor, la noile reguli legislative ale institutiilor de creditare si ale fir-melor de investitii. Totodata, s-a mai pus problema ca verificarea la granite a politelor de asigurare RCA pentru autovehicolele romanesti sa se mentina si dupa aderare.

Intrarea in UE va fi, cred, extrem de benefica pentru Romania deoarece refor-mele incepute in diferite sectoare vor continua pentru a ajunge la standardele din Uniune. In acelasi timp, romanii vor urma sa simta si efecte negative, dar merita acest efort deoarece UE inseamna, in primul rand, prosperitate.

De asemenea, pe termen mediu si lung schimbarile vor fi semniificative in special in ceea ce priveste nivelul de trai, calitatea vietii in primul rand. Normal ca va fi o crestere treptata, nu una foarte rapida, dar serioasa.

Desigur, Comisia Europeana va continua sa monitorizeze Romania trimitand misiuni de experti pentru a verifica progresele realizate cat si pentru a acorda asistenta de specialitate in procesul de reforma. In urma verificarilor, Comisia va intocmi un raport pe care il va prezenta Parlamentului European si Consiliului Europei, pana in iunie 2007, in care se va mentiona modul de realizare a obiec-tivelor asumate. Aceasta procedura de verificare va incepe la 1 ianuarie si va continua pana la realizarea acestora. Sa nu uitam ca domeniile monitorizate vor fi in principal Justitia, lupta impotriva coruptiei, gestionarea fondurilor comuni-tare si siguranta alimentara unde vor putea fi aplicate clauze de salvgardare si sanctiuni prin rectificari financiare ale fondurilor ce se vor primi de la UE.

Aderarea la UE va transforma peste 22 mil. de romani in cetateni comunitari. Trebuie insa mentionat ca aproape jumatate din romani traiesc si muncesc in mediul rural. Astfel, conform ultimelor statistici, 45% din populatia Romaniei traieste la sate. Dar si in tarile care fac parte din UE, mai mult de jumatate din populatie traieste in zonele rurale, insa spatiul rural reprezinta 92% din suprafata celor 25 tari aflate in zona UE. Diferentele intre europenii comunitari si romanii  in curs de a deveni si ei comunitari, reprezinta tocmai veniturile pe care lucratorii din agricultura o obtin. Daca in tarile din UE, conform unui studiu intocmit de Banca Mondiala, valoarea productiei la hectar este de circa 2200 euro, in Romania acesta se situeaza intre 500 si 700 euro. De asemenea, productivitatea muncii in Romania este de aproximativ 15 ori mai mica fata de tarile din UE, respectiv 1600 euro fata de 22600 euro pe lucrator. De asemenea, conform unui studiu realizat de Autoritatea Irlandeza pentru Dezvoltarea Agriculturii si Alimentatiei, veniturile medii ale unei ferme familiale irlandeze a fost de 1505 euro in 2003, ajungand in unele familii chiar la 40000 euro, in special la producatorii de lapte, fata de circa 50 euro in Romania. De precizat ca  aproximativ 50% dintre irlandezi lucreaza in afara sectorului agricol.

Nu este nici un secret ca satele din UE sunt defavorizate din punct de vedere al veniturilor, comparativ cu centrele urbane, unde veniturile celor care lucreaza la sate reprezinta numai 1/3 din veniturile orasenilor.

Totusi, in Romania sunt din ce in ce mai multi bani deoarece preturile in dome-niul imobiliar a luat-o razna, astfel s-a ajuns ca "o maghernita din Rahova sa coste de la 40000 euro in sus, iar balariile de la marginea Afumatilor sa se vanda la pret de "orhidee" cum plastic s-a exprimat un reputat jurnalist.

Desi pare un paradox, se pare ca romanul a parcurs destul de repede distanta dintre Dacie si VW, Toyota sau BMW. Altfel cum se explica situatia ca se fac liste de asteptare pentru masini de 10000-15000 euro si sa se astepte si 6 luni pentru faianta, gresie si mobila italiana?!

In acelasi timp s-a ajuns si la o penurie de meseriasi care au evadat in strainatate pentru un castig mai bun.

Cred insa ca prin aderarea Romaniei la UE lucrurile se vor schimba in bine si tot mai multi romani vor ramane acasa deoarece reformele incepute in diferite sectoare vor continua pentru a se ajunge la standardele europene, astfel ca si veniturile vor creste la fel ca in Occident.

Aderarea Romaniei la UE reprezinta un succes important  al actualei guvernari, iar beneficiile aderarii se pot sintetiza in:

- un climat politic si economic stabil, care va stimula o dezvoltare economica durabila pe termen lung in Romania;

- cresterea competitivitatii pe piata interna care va conduce la stimularea agen-tilor economici pentru cresterea productivitatii muncii si a eficientei economice prin lansarea pe piata de noi produse si servicii, introducerea de noi si moderne tehnologii, reducerea costurilor de fabricatie etc.;

- acces sporit la pietele de capital si investitii europene, la noile echipamente si sisteme informationale, la tehnicile organizationale din tarile dezvoltate;

- prezenta agentilor economici pe o piata unica mai mare si cu o importanta deosebita;

- intarirea securitatii nationale prin integrarea in mecanismele PESC;

- cresterea prestigiului Romaniei in lume si consolidarea relatiilor cu alte state;

- dobandirea de catre romani a drepturilor ce decurg din acordarea "cetateniei europene";

- acces pe piata europeana a muncii, inclusiv obtinerea tuturor drepturilor de care se bucura orice cetatean comunitar  etc.

In cazul in care Romania nu ar fi obtinut acest statut, ea s-ar fi izolat in primul rand din punct de vedere al restrangerii posibilitatilor de acces a produselor romanesti pe piata comunitara, in conditiile in care cam 60% din comertul Romaniei se desfasoara cu tarile apartinand de UE. Aceasta situatie ar fi condus la cresterea decalajului economic dintre Romania si tarile din Comunitatea Europeana si nu in ultimul rand la scaderea posibilitatii Romaniei de a dezvolta o agricultura competitiva cu repercursiuni importante in nivelul de trai al populatiei.

Desigur, la inceput va trebui ca romanii sa plateasca costuri destul de mari, dar efectul va merita efortul depus.

Pe termen mediu, dar mai ales pe termen lung, schimbarile vor fi semnificative si se vor materializa in cresterea importanata a nivelului de trai, crestere care va fi treptata, dar sigura.

Sa speram ca lucrurile se vor schimba mult in bine prin aderarea Romaniei la UE, situatie in care romanii vor deveni cetateni comunitari cu aceleasi drepturi si indatoriri ca orice cetatean al Comunitatii Europene. Dar, asa cum spunea presedintele Traian Basescu, aderarea la UE nu inseamna automat si integrare. Integrarea va fi un proces de durata si care va cere, evident si eforturi, dar care va avea rezultate spectaculoase.