Desi folosim mintea in mod
constant, in societatea noastra mintea este unul din aspectele pe
care le cunoastem cel mai putin. Ne
luptam cu propriile noastre dificultati, dezamagiri, frustrari si incercari
ale vietii ignorand aproape complet faptul ca una din cele mai directe
metode de a gasi raspunsurile ce le cautam in viata, este de a cunoaste
propria minte. De cele mai multe ori, ne traim viata intr-un stil robotic
fiind controlati de preferinte, de decizii impulsive, de dorinte, de blocage
emotionale fiind total indentificati cu mintea noastra, fara sa ne punem
intrebarea: de fapt, ce este mintea?
Stiinta asociaza mintea cu activitatea creierului, explicand toate
gandurile, emotiile si judecatile ca fiind un rezultat al proceselor
biochimice cerebrale. Yoga ne invata ca de fapt mintea este una din
manifestarile cele mai subtile ale materiei, masina suprema care permite
cunoasterea si experimentarea lumii materiale.
Ca si corpul fizic, ea ne apartine si nu este decat un instrument pe care ar
trebui sa invatam sa-l folosim si sa nu-l lasam sa ne domine. Mintea pare
inteligenta si constienta. Si totusi, Yoga ne spune ca lumina ei este
imprumutata. Un fier inrosit in foc, elimina caldura si lumina, insa
adevarata sursa este focul si nu bucata de fier. La fel si mintea: desi
emana lumina si are con-stiinta, adevarata sursa a luminii vine din inima,
de la adevaratul Sine.
Mintea este un fel de organism, care are nevoie de hrana, de o buna digestie
si de o buna eliminare a elementelor reziduale. Ca si corpul fizic, mintea
trebuie mentinuta in forma si hranita cu cele mai bune ganduri si impresii
pentru a ne servi cat mai bine. Stim cu totii ce se intampla cand nu suntem
atenti la ce mancam, la ce bem sau cand uitam sa facem exercitiu fizic:
corpul se degradeaza, devine din ce in ce mai rigid, mai greoi si mai
bolnavicios. Acelasi lucru se intampla cu mintea: daca nu ne ocupam sa o
mentinem in forma, devine rigida, prinsa in propriile ei concepte, idei
preconcepute, judecati, care, ignorate, in timp devin foarte greu de
inlaturat. Asa cum ne indreptam coloana atunci cand ne dam seama ca nu avem
o pozitie corecta, in acelasi fel putem corecta o atitudine mentala prin
constientizarea diferitelor stari, emotii, ganduri si tendinte ale mintii.
Cunosterea de sine inseamna de fapt a cunoaste propria sa minte, cu
tenditele ei, cu caracteristicile ei, cu felul ei unic de functionare. A se
cunoaste inseamna a se apropia treptat de modelul divin unic pe care fiecare
din noi il reprezentam. Yoga nu vizeaza schimbarea, ci o intelegere mai
profunda a naturii umane cu partile ei inferioare si superioare. Nu putem
transcende nivelurile inferioare fara sa le cunoastem, fara sa le privim in
fata, fara sa le admitem. Scopul nu este de a schimba ceea ce suntem.
Evolutia reprezinta mai degraba o descoperire graduala a ceea ce purtam in
noi, aspectul divin dar si tendintele negative ce s-au acumulat in noi.
Faptul ca avem aceste carente in intelegearea mintii si a modului ei de
functionare ne pune deseori intr-o stare de izolare. Psihologia, desi foarte
utila in multe aspecte ale societatii noastre, se dovedeste limitata in
capaciatea ei de a raspunde intrebarilor existentiale ale omului.
Cand simtim disperare, cand suntem deprimati,
cand suntem in panica, cand experimentam teama, ne simtim neputinciosi si
incepem sa credem ca ceva nu e in regula cu noi.
Medicina ne da cu usurinta un
diagnostic si un calificativ si ne recomanda pastile calmante si
antidepresive, fara sa se preocupe de efectul secundar al acestora. O mai
buna cunoastre a propriei nostre minti si a felului in care ea functioneaza
ne ajuta sa avem o perceptie mai clara a ce ceea ce suntem, ne ajuta sa
depasim tenditele negative si sa ne dirijam catre nivelurile superioare a
fiintei noastre. Yoga recunoaste diferite niveluri ale mintii care
indeplinesc anumite functii, care, daca sunt cunoscute si intelese pot aduce
la o imagine mai clara asupra acestei complexe masini ce o avem la
dispozitie pentru a evolua: fiinta umana.
A evolua inseamna a vedea ceea ce ESTE
acum, in noi. Yoga ne invata
sa cautam sa ramanem in realitea momentului prezent, caci numai momentul
prezent este cu adevarat real. Mintea are tot timpul tendinta de a imagina
lucruri ce nu sunt reale. Mintea e capabila sa ne faca sa credem ca ceea ce
ea ne prezinta este real. Cand simtim tristete, trebuie sa realizam ca
simtim tristete, cand simtim manie trebuie sa constientizam ca simtim mania.
Numai printr-o constientizare a acestor stari, ajungem sa avem o imagine din
ce in ce mai completa asupra mintii noastre si putem lua decizii din ce in
ce mai juste.
Majoritatea dintre noi, traim in iluzie avand o imagine falsa despre ceea ce
suntem si in consecinta avand asteptari nerealiste de la viata. O minte
impura nu face decat sa ne dea o imagine falsa si trunchiata despre noi
insine si asupra realitatii ce ne inconjoara. De cele mai multe ori evitam
sa vedem ceea ce este negativ in noi iar teama de necunoscut ne impiedica sa
pornim o investigare a acestor zone mai intunecate din noi.
Frica de a nu dezamagi pe ceilalti, frica de a nu esua sau de a nu fi
judecat ca inapt de cei din jur ne impiedica sa vedem aspectele mai putin
dezirabile ale personalitatii noastre. Fara sa ne dam seama, mintea face
planuri, judeca, genereaza actiuni, interpreteaza si isi impune opinia. Fara
o observare in de-aproape a mintii, nu facem decat sa urmam o directie
aleatoare, stabilita de o miscare continua, si de cele mai multe ori fara
scop ale mintii noastre neantrenate.
Comportamentul unui copil de 4-5 ani este comparatia cea mai apropiata de
activitatea unei minti neantrenate si ne supuse disciplinei. Ca si un copil,
mintea nu are astampar, nu are rabdare, este tentata de atractiile din
exterior si cauta sa satisfaca placerile simturilor. Mintea, ca si un copil,
nu se preocupa de ceea ce ne este cu adevarat util si folositor, ci este
indreptata catre dorinte si placeri senzoriale.
Fara o observare directa in sine a acestor
aspecte ale mintii nu putem ajunge sa avem control asupra ei.
Acest aspect al mintii, dualist, in
continua miscare, intr-o permanenta contradictie si intr-o perpetua cautare
de a satisface placerile senzoriale este numita in Yoga MANAS, sau mintea
emotionala. In majoritatea timpului, acest aspect al mintii, Manas, sau
mintea emotionala este cea care ne ghideaza. Ea este in permanenta conectata
cu cele 5 simturi (aud, vaz, miros, pipait, gust) si coordoneaza
informatiile receptionate prin intermediul lor.
Mintea emotionala este de fapt capacitatea mintii de a emite ganduri, de a
face planuri si de a imagina. Este tot timpul supusa dubiilor si emotiilor
contradictorii: dragoste – ura, atractie - repulsie, placere – durere.
Manas, mintea emotionala nu face decat sa evite durerera si sa caute
plscerea prin cele 5 simturi. Rolul ei
consta in fapt in a introduce experientele traite in interiorul spatiului
nostru de constiinta. Atata
vreme cat ramanem la acest nivel al mintii, Manas, nu avem control aspura
mintii noastre si ne lasam dominati de ea. Manas nu este in sine negativa,
insa folosita in mod eronat este cauza tuturor suferintelor. Daca e sa
comparam mintea cu un sistem digestiv, manas nu este decat gura prin care
aducem in interior hrana. Digestia insa este facuta de un alt aspect al
mintii, pe care il vom discuta in randurile ce urmeaza. Yoga ne spune ca
tot ceea ce poate fi observat est diferit de adevaratul Sine ce sta latent
in fiecare din noi. Tot ce se poate vedea si percepe cu mintea reprezinta
numai obiectele de perceptie a acestui Sine. Daca pot observa cu privirea un
obiect, inseamna ca nu sunt acel obiect. Daca pot observa un gand, inseamna
ca nu sunt acel gand. Daca pot observa o emotie, atunci cand se manifesta,
inseamna ca nu sunt acea emotie. Cu alte cuvinte tot ceea ce poate fi
observat fie in exterior, fie in interior poate fi considerat ca un obiect
aparte, diferit de constiinta noastra sau de acest observator interior. De
fapt, acesta este scopul parcticilor Yoga: de a dezvolta acest observator,
acest martor, acest sens de «a fi» in noi care reprezinta un aspect superior
al mintii, numit in sanscrita BUDDHI, sau inteligenta.
Fara acest observator nu putem controla aspectul dualist, schimbator al
mintii si nici sa ne indreptam privirea catre adevaratul Sine, esenta
fiintei, numit Atman sau Purusha.
Acest aspect superior al mintii noastre este foarte putin dezvoltat fara
disciplina. Buddhi, sau inteligenta este instrumentul ce ne poate duce
dincolo de Ego si ne va ajuta sa depasim natura umana si tendintele grosiere
din noi. Buddhi este de fapt capacitatea noastra de a fi constienti de
starea de lucruri. Buddhi este cel ce digera toate expereintele aduse in
interior de Mintea emotionala, prin cele 5 simturi. Tot ce auzim, vedem, si
percepem prin cele 5 simturi este digerat de catre acest aspect al mintii,
inteligenta. Buddhi, inteligenta este de fapt intelepciunea dobandita prin
experienta de viata. Este capacitatea noastra de a distinge intre ceea ce
este real si ceea ce este fals. Este de asemeni capacitatea noastra de a
face deductii, precum deducem ca este foc acolo unde este fum.
Buddhi este usor de perceput: fiecare actiune ce o facem poate fi executata
uneori mecanic, fara sa fim constienti ori intr-un mod constient, cu a
anumita prezenta. Incerati exercitiul urmator: ridicati privirea de pe
aceste randuri si priviti obiectul cel mai la indemana. Uitati-va pentru
cateva momente la acest obiect observandu-i forma, culoarea, calitatile,
etc. Acum deveniti constienti ca va uitati la acest obiect, cu alte cuvinte
fiti constienti de acest act pe care il faceti. Buddhi, sau acest observator
se dezvolta prin practica meditatiei si prin efortul continuu de a fi
constient de actiunile, cuvintele, gandurile sau emotiile ce sunt generate
de minte.
Constiinta pura, sau aceasta stare de existenta pura se gaseste in spatele
mintii si ale fluctuatiilor ei (ganduri, emotii) si atunci experimentam
adevarata pace si adevarata liniste. Acest nivel al mintii care merge
dincolo de interpretari, dincolo de asociatii si dincolo de ganduri este
numit Chitta si este atins de obicei prin meditatie sau in mod spontan in
fata unor evenimente sau peisaje deosebite, ca in cazul contemplatiei.
Chitta este nivelul subconstient si inconstient al mintii, acolo unde stau
grauntele karmice care nu sunt altceva decat experiente ce nu au fost inca
digerate. Chitta este spatiul memoriei si contine toate amintirile sau
detaliile vietii noastre prezente dar si esenta vietilor trecute. La acest
nivel al mintii noastre, Chitta, inregistram toate experientele traumatice,
dureroase, experienta nasterii si a mortii, toate fricile, toate tendinetele
negative. O dezvoltare a obser-vatorului interior, al inteligentei, Buddhi,
favorizeaza accesul la aspectele cele mai ascune ale acestui spatiu mental
si aduce o purificare a tendintelor negative ce se manifesta in
circum-stantele exterioare ale vietii noastre. Chitta este spatiul in care
intram in timpul viselor. O curatire a acestui spatiu de toate experientele
nedigerate se face prin practica meditatiei si prin multe alte metode
printre altele: tehnicile de auto hipnoza, de hipnoza sau tehnici yogine de
relaxare profunda.
Cele trei aspecte ale mintii Manas – Mintea emotionala, Buddhi –
Inteligenta si Chitta – fun-dalul constiintei sunt aspecte prezente in toti,
fara exceptie. Ele pot fi mai mult sau mai putin dezvoltate insa
capacitatile lor superioare sunt latente in toti. Puterile ce se dobandesc
prin practicile Yoga mentionate foarte des de textele yoga nu sunt altceva
decat aceste aspecte ale mintii folosite intr-un mod corect in functiile lor
superioare.
Dezvoltarea armoniasa a fiintei umane este posibila printr-o intelegere si
printr-o dezvoltare armonioasa a acestor aspecte ale mintii. Ele sunt foarte
tangibile si usor de perceput: cand va simtiti prinsi in emotii
contradictorii, cand simtiti un impuls sa cumparati un anume obiect
asteptand sa fiti fericiti ca urmare a acestui act, cand, in urma unei
cumparaturi ajungeti acasa cu obiectul si va simtiti vionvati ca ati
cheltuit prea mult, etc. stiti atunci ca sunteti in mintea emotionala.
Cand insa va amintiti de sine, cand performati actiunile de zi cu zi au
prezenta, fiind constienti de ceea ce faceti, sunteti in Buddhi.
Cand dormiti, visati, cand sunteti in starea de limita intre vis si trezie,
atunci accedeti acest spatiu necunoscut al mintii si sunteti in Chitta.
Yoga ne spune ca prin cunoastrea nivelelor profunde si subtile a acestui
mecanism complex numit fiinta umana, ajungem mai aproape de esenta divina
din noi. Textele sacre ne invata ca fiecare individ are un anume rol a juca
in univers si ca «a indeplini acest rol in lume este un act preliminar
necesar pentru a ajunge la statutul suprem de iluminare» Swami
Subramanyananda. De fapt scopul vietii fiecaruia dintre noi este sa
descoperim care este acest plan divin pentru noi si sa-l punem in aplicare.
In finalul acestui articol, va propun un citat din Ramakrisha referitor la
minte: «Sa fii constient inseamna sa observi toate activitatile corpului,
sa observi felul in care vorbesti, felul in care stai, felul in care isi
misti mainile; sa fii constient inseamna sa auzi cuvintele ce le rostesti,
sa iti observi toate gandurile, toate emotiile, toate reactiile. Sa fii
constient inseamna sa devii constient de continutul inconstientului, cu
traditiile lui, cu cunoastea sa instinctiva si cu canti-tatea imensa de
durere ce a acumulat – nu numai durerea personala, ci durerea intregii
ome-niri. Trebuie sa devii constient de toate acestea. Nu poti deveni
constient daca nu faci decat sa judeci, sa evaluazi totul spunind «asta este
bun, asta este rau; asta am sa pastrez, asta am sa arunc. Astfel de ganduri
aduc mintea insensibila si intr-o stare de inertie.
Din constiinta vine atentia.
Atentia va curge din constiinta atunci cand in minte nu mai ramane nici o
disociere, nici o alegere personala, nici o experienta, ci doar observatie
pura. Si, pentru a putea observa trebuie sa ai in minte foarte mult spatiu.
O minte ce este prinsa in ambitie, gelozie, invidie in cautarea de placeri
si scopuri egoiste cu inevitabila durere, suferinta si disperare, o astfel
de minte nu are spatiu in care sa poate observa. Este aglomerata cu
dorintele continue ce se perpetuaza fara sfarsit. Nu poti observa daca
mintea nu este sensibila, ascutita, rezonabila, logica si sanatoasa fara
urma de nevrotism. Mintea trebuie sa-si exploreze toate colturile, nelasand
nici un loc neobservat, pentru ca daca este un singur loc intunecat al
mintii, de acolo va porni iluzia.
Numai cand esti constient poti aduce lumina in interior, si atunci, fiecare
actiune din viata de zi cu zi va fi insotita de aceasta lumina. Fie ca
suntem la servici, fie ca facem mancare, fie ca ne plimbam, indiferent ce
facem, acest proces intreg este numit meditatie.»
