|
TRIBUNA NOASTRA |
EDITORIAL
Arma iubirii si a compasiunii
Basile Gliga
|
Citeam recent* povestea tragica a tanarului alpinist englez David Sharp (34 de ani) care, vrand sa atinga Everestul, s-a prabusit datorita lipsei de oxigen. In cateva ore avea sa moara, deoarece cei doisprezece alpinisti care au trecut pe langa el nu i-au acordat nici un ajutor, fiind grabiti sa ajunga pe varful muntelui. Toti cei care au trecut cu indiferenta pe langa cel cazut erau cetateni ai unor tari cu un ridicat standard de viata. Firesc: pentru a face exercitiul inutil de a te catara pana la 8.500 de metri, trebuie sa ai timp si bani. Insa ceea ce m-a consternat la toti acesti oameni a fost lipsa de compasiune pentru un alt om. Noi, oamenii, avem potentialul de a simti iubire si compasiune pentru semenii nostri, insa, daca nu cultivam aceste valori, putem fi mizerabili si periculosi pentru ceilalti. In cazul alpinistilor mai sus mentionati, este evident ca avem de a face cu oameni care cultiva in mod prepoderent in viata de zi cu zi competitia si orgoliul in detrimentul dragostei si al compasiunii. Se stie ca daca dorim sa fim fericiti si senini, cel mai important lucru este sa cul-tivam dragostea si compasiunea, inglobate de conceptia occidentala de viata sub termenul generic de gandire pozitiva. Actele pozitive ne aduc putere interioara, pe cand cele negative, chiar daca aduc satisfactii pentru moment, in timp vor submina increderea in noi insine, ducand la nefericire si la suferinta. A fi de folos semenilor nostri - dincolo de barierele legate de rasa, de religie sau de cultura – inseamna a avea putere interioara si o constiinta umana superioara. Psihologi precum C. Jung spuneau ca pacea in lume se va stabili numai atunci cand fiecare om va fi preocupat de ea. Aceasta preocupare presupune un nivel ridicat de constiinta, dezvoltarea spirituala la nivel individual a dragostei si a compasiunii. Cultivarea compasiunii este considerata o virtute in toate marile religii si filosofii ale lumii. Crestinismul ne indeamna la inabusirea dorintelor si la dezvoltarea compasiunii si a dragostei pentru semenii nostri. Din compasiune izvoraste generozitatea, intelegerea si iertarea. Iertarea a fost dusa la forma supraumana de catre Hristos care s-a rugat, rastignit fiind pe cruce, pentru iertarea celor care l-au osandit si a celor care il schingiuiau. In epoca moderna, un alt apostol al pacii, Mahatma Gandhi, se ruga, in timp ce zacea pe patul de moarte, pentru iertarea asasinului sau. Prin atitudinea lor, ei ne-au demonstrat ca omul se poate ridica deasupra limitelor trupesti. In actiunile lor politice, M. Gandhi, M. Luther King Jr. au pus accentul pe dra-goste fata de semeni. Ei au manifestat o rezistenta pasiva in confruntarea cu guvernantii timpului. Pentru acesti oameni, iubirea pentru semeni nu reprezenta o slabiciune, ci, dimpotriva, putere. King Jr. scria: “Trebuie sa folosim arma iubirii. Trebuie sa avem compasiune si intelegere pentru cei care ne urasc”. Conceptul de iubire activa creeaza premiza dialogului intre cultura occidentala si culturile orientale.** Civilizatia noastra moderna sta sub semnul materialismului exacerbat; de aceea, oamenii care traiesc pentru a fi de folos semenilor lor sunt considerati - in cel mai bun caz - nerealisti, daca nu chiar anormali. Noi asociem duritatea si violenta cu puterea si succesul, iar dragostea si compasiunea, cu slabiciunea si esecul. In realitate, dragostea si compasiunea sunt simtamintele care ne aduc speranta si curaj si ne ridica deasupra conditiei noastre biologice, ajutandu-ne sa ne contopim cu dumnezeirea. In traditia budista, compasiunea si dragostea sunt vazute ca doua aspecte ale aceluiasi fenomen; compasiunea este dorinta de a-l elibera pe celalalt de suferinta, iar iubirea este dorinta de a-l face pe semenul tau fericit. In timp ce compasiunea si iubirea cresc, supararea, ura si gelozia se reduc.*** Ne simtim mai fericiti si eliberati de suferinta. Uneori ne-ar ajuta sa ne amintim de vorbele lui Leonardo Da Vinci: “Niciodata nu ma simt epuizat cand sunt de folos. Nu am obosit sa-i servesc pe ceilalti”. Acest artist a oferit omenirii peste 1400 de proiecte de masini, planuri de orase, minunate biserici si cladiri, picturi religioase, portrete, statui, canale si poduri, noi forme de irigatie, noi observatii in domeniul artei, al psihologiei, al filosofiei, al opticii, al matematicii, al ingineriei si multe altele. Ceea ce a dat Da Vinci ramane si astazi, dupa cinci sute de ani, o sursa de inspiratie si un exemplu de generozitate, de dragoste si de compasiune pentru ceilalti. Dragostea si compasiunea sunt sentimente universale si constituie elementele de baza ale umanitatii. __________________________________ * The
Gazette, 28 mai 2006-A11 |