La anchetarea de catre Procuratura a lui Nicolae Mischie, pe considerentul ca s-ar fi imbogatit prin mosteniri de la unele matusi fictive, Adrian Nas-tase, fostul premier si lider al P.S.D., a declarat ca “povesti din astea cu matusi care lasa mosteniri conace si palate, fac rau partidului”.
Iata insa ca de aceeasi problema a “matusii” s-a “lovit” si Adrian Nastase la inceputul acestui an cand, pe data de 5 ianuarie a.c., a recunoscut in “declaratia de avere” ca este mai bogat cu 1 mil. de euro, bani ce ar proveni de la o matusa a sotiei care a lasat o mostenire de 3 apartamente in centrul Bu-curestiului si un teren in Voluntari, foarte aproape de zona de vile de langa padurea Corbeanca.
Ziarele Gandul si Adevarul au luat la disecat “de-claratia de avere” a lui Nastase, iar Gandul desco-pera ca “mostenirea” ar proveni de la “matusa Ta-mara Cernasov, de origine gruzina”, “o pensionara ce locuia cu chirie intr-o garsoniera”, si care ar fi “matusa doamnei Dana”, sotia ex-premierului.
Ziarele lui Sorin Rosca Stanescu (Ziua, Averea, Gardianul si Jurnalul National) au ignorat acest “eveniment”, insa in 10-11 ianuarie a.c., peste 10 cotidiene au abordat acest subiect.
Incet, incet, mai toata presa romaneasca a acordat spatii largi “matusii Tamara”, insa problema este, firesc as zice, comentata diferit in presa, in functie de tratamentul aplicat de Nastase insusi presei scrise si audiovizuale pana in 2004 (este vorba de publicitatea care era “dirijata” cu aprobarea fostului premier). Astfel, ziarele Evenimentul Zilei, Coti-dianul, Adevarul si Gandul au creat o adevarata “presiune publica”, in timp ce alte ziare, (Curierul National, de exemplu) nu au tratat acest subiect nici dupa 12 zile de la inceperea scandalului.
Fata de aceasta adevarata “presiune publica” creata de presa, actualul sef al PSD, Mircea Geoa-na, declara cu seninatate ca “a fost o nefericita de-cizie a lui Nastase de a face nu stiu ce declaratie de avere”. Deci, nu imbogatirea suspecta a prese-dintelui executiv al PSD era problema, ci graba de a trece realitatea in “declaratia de avere”.
Aceasta imbogatire a pornit de la “matusa Tamara” (nu s-a dovedit inca gradul de rudenie cu “doamna Dana”), care ar fi vandut unui prieten de-al lui Nas-tase (Alexandru Bittner, prosper om de afaceri), bijuterii si tablouri in valoare totala de 400.000 euro, in timp ce batrana locuia cu chirie intr-o gar-soniera. Bittner, un apropiat al familiei Nastase, a obtinut in timpul guvernarii Nastase concesiuni in Delta Dunarii pe o suprafata de 100.000 de hectare, precum si alte exploatari piscicole, fiind acum unul dintre cei mai importanti si bogati locuitori ai zonei respective.
Tot matusa Tamara a cumparat un imobil in “buri-cul” Bucurestiului (pe strada Christian Tell, vizavi de ambasada Frantei), cu 26 camere si multiple de-pendinte, pe care ar fi dat cca. 300.000 de dolari, desi valoarea de piata este in jurul a 2,5 mil. de dolari, si pe care l-a vandut unui director de televi-ziune. Desi nu este mentionata in “declaratia de avere”, renovarea acestui imobil a revenit tot familiei Nastase. Dar nu numai “matusa Tamara” a fost un adevarat “om de afaceri in domeniul imobi-liar”, ci si Nastase, care a intrat de asemenea in po-sesia unui teren in Cartierul Primaverii, pe strada Zambaccian, teren cumparat “prin intermediari”, desigur, de la fostul parlamentar PSD Gabriel Bivolaru (aflat acum dupa gratii, dupa ce a deva-lizat BRD cu peste 90 mil. de dolari). Terenul a fost achizitionat contra sumei de 20 mil. de lei, echivalentul a 11.000 de euro, in conditiile in care valoarea de piata depaseste suma de 400.000 euro.
Interesant este faptul ca atat de construirea imobi-lului din Zambaccian, cat si de renovarea celui din Christian Tell s-a ocupat o firma de constructii apartinand fostului secretar de stat din Ministerul Transportului, Sergiu Sechelariu, si fostei inspec-toare generale din acelasi minister, Irina Jianu, care a fost numita in functie la Inspectoratul General de Stat de Inspectie in Constructii, si care a trecut ul-terior, probabil pentru “serviciile aduse”, in subordinea directa a Guvernului. Insa de toate aceste afaceri nu s-a ocupat fostul premier, ci “intermediarii” la care a facut apel. Astfel, terenul din Zambaccian cat si cel de 2,6 hectare din co-muna Balotesti au fost obtinute prin Roxana Bichel, fosta vicepresedinta a APAPS, agentie ce se ocupa de cele mai importante privatizari sub gu-vernul Nastase.
Desigur, “itele” sunt destul de incurcate si cred ca vor fi desfacute cu greu de judecatori, desi procu-rorii au dat probe destul de veridice.
Colegii din PSD nu-l mai considera pe Nastase drept lider, astfel ca sefii partidului, Geoana, Mitrea si Rus, au ajuns la concluzia ca aceasta problema “a matusii” a capatat o amploare fara precedent si “a excitat un nerv sensibil al opiniei publice”, fapt ce a condus la “autosuspendarea” lui Adrian “Nepotul Minune”. Nastase crede ca este victima unei campanii duse impotriva sa de “forte deosebite”, de o “echipa speciala ascunsa la Palatul Cotroceni”, care vor sa-l distruga ca “om politic”.
Desi s-au publicat peste 300 de articole in legatura cu “scandalul matusii Tamara”, se pare ca nici colegii lui Nastase n-ar fi straini de aceasta situatie.
Procurorii de la Departamentul National Antico-ruptie l-au audiat pe Nastase in legatura cu pretul platit pe terenul din strada Zambaccian si cu “mostenirea” de 1 mil. de euro primita de la “ma-tusa Tamara”.
Dupa audierile de la DNA, Nastase a declarat ca este tinta unui razboi politic, iar acuzatiile care i se aduc ar fi “vagi si se refera la geamurile termopan si unele obiecte generice aduse la un moment dat”.
Daca Nastase se considera nevinovat de ce nu renunta la imunitatea de parlamentar cum a facut Traian Basescu ?! De ce tot amana prin tot felul de tertipuri perchezitia care trebuie facuta in casele din Bucuresti si Cornu?
In “dosarul Zambaccian” sunt invinuiti fostul pre-mier Adrian Nastase pentru luare de mita si obtinerea de foloase necuvenite, Dana Nastase pen-tru complicitate la luare de mita, fostul secretar de stat Sergiu Sechelariu, a carui firma a construit si renovat casele din Bucuresti si Cornu, fostul in-spector general de stat Irina Jianu, pentru tamplaria cu geam termopan pusa in casele respective, si fos-tul consul general al Romaniei in Hong Kong, Ivan Paun, invinuit ca ar fi dat mobila si unele obiecte din China cu acte vamale falsificate.
Alaturi de Adrian Nastase, procurorii din DNA l-au audiat, in calitate de invinuit in “dosarul Zambac-cian”, si pe Miron Mitrea, secretar general al PSD si fost ministru al Transporturilor. Procurorii l-au instiintat ca exista probe care dovedesc ca aceleasi persoane, Sergiu Sechelariu si Irina Jianu, i-au construit o casa in cartierul Baneasa in schimbul promovarii (si mentinerii) acestora in functiile de secretar de stat si respectiv de inspector general.
De asemenea, fostul ministru al Industriei, Dan Ioan Popescu (cunoscut sub numele de “DIP”), este cercetat de Comisia de Cercetare a Averilor Dem-nitarilor, deoarece acesta nu poate justifica bunuri in valoare de peste 46 miliarde de lei, fapt ce a atras punerea sub sechestru a unor bunuri imobile din vasta sa avere de multe milioane de euro.
Mai este cercetat si omul de afaceri Dinu Patriciu, seful filialei Prahova a PNL, pentru manipularea Bursei si spalare de bani. Patriciu este bine sustinut de actualul premier si prieten Tariceanu, implicat si el, intr-o oarecare masura, in afacerea cu Bursa.
Cercetarile efectuate in cazurile mentionate sunt percepute ca “un pas inainte” spre aderarea Roma-niei la UE, insa Comisia Europeana asteapta si alte cazuri de investigatii si de punere sub acuzare.
Mai mult, oficialii europeni vor sa se convinga ca in Romania “exista o justitie ferma care ancheteaza nume grele, fara inhibitii”. De asemenea, vor sa va-da daca a fost vorba de cazuri izolate sau daca acestea au legatura cu intreaga clasa politica (ceea ce ar atrage dupa sine consecinte negative) ; daca au fost cazuri singulare, care se vor solutiona co-rect, consecintele vor fi pozitive.
Insa nu numai oficialii din Comisia Europeana au reactionat la cazurile mentionate, ci si ambasadorul Marii Britanii in Romania, Quinton Quayle, care se intreaba “cum este posibil ca oamenii politici sa fie necorupti, dar rudele (acestora n.a.) sa devina foar-te bogate fara explicatii”.
In aceasta batalie foarte grea cu coruptia, dar mai ales cu coruptii imbogatiti pe tot felul de cai ile-gale, un rol deosebit il are ministrul Justitiei, Monica Macovei, care nu are tupeul celor din PSD, dar are o mare sustinere populara in lupta cu acest adevarat balaur care se numeste CORUPTIA. Monica Macovei vrea sa vada ca si in Romania lucrurile incep sa se miste intr-o directie buna, adica sa se faca simtita guvernarea legii si nu a bunului plac al celor imbuibati, care au in spate trusturi de presa si tot felul de afaceri dubioase ce le-au umflat conturile bancare din tara si din strainatate prin tot felul de “off-shore-uri”, si care au un tupeu pentru care nu exista unitate de masura.
In Romania exista totusi o “multime tacuta” destul de importanta care o spijina neconditionat pe Monica Macovei in lupta cu balaurul Coruptiei. “Doamna Curatenie”, cum plastic au denumit-o unii oficiali din UE, ar putea face mai mult. Con-ditia ar fi ca toti oamenii din “arcul Puterii” sa o ajute si sa nu-i mai bage pumnul in gura, asa cum a facut-o Premierul Tariceanu, care a acuzat-o de neacceptarea de catre Parlament a ordonantei de urgenta pentru reorganizarea actualului Departa-ment National Anticoruptie, in prima forma trans-misa de Ministerul Justitiei.
Actiunile actualului Departament National Antico-ruptie sunt rezultatul firesc al intronarii de catre presedintele Basescu a statului de drept si nu a ne-voii de a avea “procese politice” (asa cum s-au plans cei pusi sub invinuire). Traian Basescu a pro-mis, inca din timpul campaniei electorale, ca insti-tutiile statului vor functiona fara ingerinte politice. Pentru ca seful statului vrea sa-si faca datoria, multi sunt aceia care il acuza de dictatura. Dar faptul ca Justitia si Procuratura s-au pus in miscare si nu mai tin cont de situatia sau de pozitia politica a celui cercetat (sunt in ancheta atat membri din Opozitie, cat si din partidele la putere) nu inseamna dictatura, ci pur si simplu functionarea statului de drept.
Desigur, mai sunt multe de facut in aceasta directie. Pana la judecarea acestor dosare va mai trece mult timp, poate ani, deoarece “cercetarile nu au ajuns nici in faza rechizitoriului”, cum foarte bine remar-ca fostul sef al Liberarilor si ex-ministru al Justi-tiei, Valeriu Stoica.
Uniunea Europeana sta insa cu ochii pe Romania si va cere sa vada si “rechini prajiti”, care au fost prinsi sau care urmeaza a cadea in plasa in perioada urmatoare.
Cu toate ca oficialii Comisiei Europene au afirmat ca Raportul de tara, din luna mai a.c., va contine o recomandare ferma privind aderarea Romaniei la UE (la 1 ian. 2007) sau de aplicare a clauzei de salvgardare privind amanarea cu un an a aderarii, pe baza caruia la summitul statelor membre din luna iunie ar trebui sa se ia o decizie in acest sens, este posibil sa trebuiasca sa asteptam Raportul de tara din luna noiembrie, asa cum mentionau unii oficiali olandezi din Consiliul Europei.
Oricum, Romania este pe un drum bun, recunoscut si de o serie de oficiali europeni si va ajunge cat mai repede acolo unde ii este locul, adica in Uniu-nea Europeana.
P.S. Dupa ce am vazut la TV interiorul locuintei lui Nastase din str. Zambaccian, ai carei pereti gem sub decoruri din lemn in stil clasic, obiecte vechi de arta, tablouri si icoane, subscriu si eu la ideea unui cotidian bucurestean ca blocul res-pectiv sau numai apartamentele lui Nastase sa fie transformate in “Muzeul Coruptiei”.
Marcel ANGHEL
Nota Redactiei : Intre timp, Adrian Nastase a demi-sionat din functia de presedinte al Camerei Depu-tatilor si din cea de vicepresedinte al Partidului Social Democrat, ceea ce mareste sansele de ade-rare a Romaniei la Uniunea Europeana, la 1 ianua-rie 2007.
