“Nu trebuie sa traiesti intr-o tara totalitara ca sa fii corupt de totalitarism”*
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, democratia ca forma de guvernamant a avut tendinta de a se universaliza, fiind considerata drept cel mai bun sistem politic. O societate democratica se cladeste si se sprijina pe cinci criterii fundamentale: alegeri libere, opozitie organizata si libera, dreptul la alternanta politica, sistem juridic independent si presa libera. Ma voi opri asupra ultimului element, care este intim legat de existenta celorlalte elemente citate.
In ultimele decenii, mass-media se straduieste sa ne convinga ca libertatea individuala este una si aceeasi cu libertatea presei. Eroare! Mass-media a devenit o industrie si, ca in orice industrie, profitul (si implicit tot ce decurge din acesta), interesele, relatiile politice, deformarea adevarului (atunci cand este cazul) pun in pericol notiunea de libertate de exprimare care este, din ce in ce mai mult, sinonima cu manipularea. Unii** se intreaba daca anumite companii de presa nu sunt o amenintare pentru pacea mondiala. Dupa 11 septembrie 2001, deformarea adevarului de catre presa americana a condus la o opinie publica sensibil solidara cu decizia Casei Albe de a invada Irakul. Trei informatii care ulterior s-au dovedit a fi neadevaruri, pura propaganda, au fost aduse zilnic in actualitate: descoperirea de arme de distrugere masiva in Irak, existenta unor probe privind alianta dintre Irak si Al-Qaida si ade-ziunea opiniei publice mondiale la interventia militara in Irak. Conform unei anchete realizate de Universitatea din Maryland, 60 % dintre americani erau convinsi ca ceea ce vehicula mass-media era adevarat.
Datorita acestor masluiri informative de o gravitate greu de cuantificat, incepand cu anul 2003 in Statele Unite ordinea mediatica a inceput sa fie tot mai contestata. A aparut si o miscare organizata, Free Press, care cere o re-forma a mass-media, si al carei lider, John Nicolas, spunea: “… daca noi, slujitorii mass-media, am fi fost de partea adevarului, George W. Bush nu ar fi ajuns presedintele Americii si razboiul impotriva Irakului nu ar fi existat”.
Pentru prima data in istoria americana, mass-media a intrat in dezbaterea politica. Congresul american recunoaste ca reforma mass-media “reprezinta problema cea mai grava cu care se confrunta astazi poporul american”.***
Federal Communications Commission (FCC) a primit din partea cetatenilor americani peste doua milioane de plangeri impotriva mass-media. In ultimii ani, sub domnia lui George W. Bush, mai precis pe 2 iunie 2003, jurnalele au fost autorizate sa aiba si statii de televiziune. Asa se face ca in unele orase jurnalele, statiile de radio si de televiziune sunt monopolizate de aceleasi persoane. Mai mult, mass-media coopereaza cu Pentagonul pentru a mini-miza ororile razboiului din Irak. Prezentatoarea emisunii “Democracy Now” spunea: “Daca americanii are vedea timp de o saptamana ce vede restul lu-mii – si vorbesc nu numai de Al-Jazira, ci si de diferenta dintre CNN si CNN International -, ar inceta sa mai sustina razboiul.”
Cand mass-media devine un mijloc de manipulare si un instrument de dominatie in slujba intereselor politice si financiare, temelia democratiei este amenintata. Paradoxal, democratia este pe cale de a fi amenintata in Statele Unite, unde, din punct de vedere constitutional, isi desfasoara activitatea cea mai libera mass-media din lume. Cuvintele “democratie” si “libertate de expresie” au fost golite de orice sens, devenind un simplu laitmotiv dema-gogic. O alta persoanalitate americana, Tami Baldwin, declara: “In calitate de membru al Congresului american, trebuie sa consult presa straina pentru a obtine informatii precise, si nu numai referitor la Irak.” Charles Lewis, fosta vedeta a emisiunii “60 minutes” de pe CBS, dirijeaza astazi Centrul pentru integritate publica. “Sub Bush, spunea el, conformismul si tacerea in randul jurnalistilor este mai mare decat in anii 1950. Rupert Murdoch, cel mai influent magnat al presei americane, isi impune normele fara nici o consultare publica”.
“Cand adevarul este inlocuit de tacere, tacerea este o minciuna.”****
Mass-media contemporana foloseste excesiv faptul divers. Asasinate, acci-dente, catastrofe sunt descrise exact, dar scopul real nu este sesizarea semnificatiei evenimentelor, ci distragerea atentiei opiniei publice de la ade-varatele probleme care pot sa marcheze evolutia omenirii. La acestea se adauga o publicitate impinsa pana la grotesc. In urma cu o jumatate de secol, George Orwell arata in Ferma animalelor ca, in lumea libera, cenzura este infinit mai sofisticata si mai minutioasa decat intr-un regim dictatorial: “Ideile nepopulare sunt trecute sub tacere si faptele jenante raman in umbra, fara o interdictie oficiala”. O jumatate de secol mai tarziu, mesajul sau nu si-a pierdut valabilitatea. Tendinta este de a fabrica cetateni pe masura, care sa gandeasca si sa actioneze dupa cum li se sugereaza si care sa sustina in acelasi timp ca au o totala libertate de a se bucura de paradisul societatii de consum.
* Orwel George, scriitor englez
** Eric Klinberg, profesor la NewYork University
*** Maurice Hinchey, membru al Congresului american
**** Evgheni Evtusenko, poet rus
