TRIBUNA NOASTRA
Nr. 48, decembrie 2004 - ianuarie 2005

Puterea mass-mediei de a crea confuzie in randul maselor a fost demonstrata in seara zilei  de 30 octombrie 1938, cand milioane de americani ascultau pe programul national de radio o adaptare dupa scrierea stiintifico-fantastica a lui Orson Wells, The War of the Worlds, despre invadarea pamantului de catre martieni. Jocul actorilor si muzica au fost intrerupte de mai multe ori, conform regiei, de false buletine de stiri care anuntau ca “un obiect urias in flacari” a aterizat langa o ferma din Grovers Mill, New Jersey. In acelasi timp, comentatorii anuntau ca este o invazie a fortelor de pe Marte, care incearca sa distruga Statele Unite. Simularea create de voci si de efectele de sunet a facut ca auditoriul sa plonjeze intr-o lume virtuala, unde fictiunea se confunda cu realitatea. Bravii americani care ascultau emisiunea au pus man ape arme si, cu capetele invelite in prosoape umede ca sa se protejeze de emisiile nocive ale martienilor, au iesit pe strazi sau in diverse locuri publice pentru a se apara de martieni. Situatia a creat un scandal national care a obligate guvernul American sa stipuleze care sunt limitele de actiune ale mass-media, pentru ca o asemenea situatie san u se mai repete.

Acest eveniment a facut una dintre cele mai fascinante demonstratii: cu ajutorul vocilor acompaniate de efecte sonore, masele pot fi convinse de lucruri nerezonabile si complet fantastice. In aceeasi perioada camarilla lui Hitler, intelegand potentialul mass-mediei, a folosit-o din plin, la scara europeana- pentru propaganda.

Odata cu dezvoltarea cinematografiei si televiziunii, simularea devine o tehnica curenta. Este foarte dificil, daca nu imposibil, ca simplu spectator, sa stabilesti granite dintre realitate si fictiune, dintre adevar si manipulare.

Prin anii’80, telespectatorilor li s-a prezentat ultima descoperire a Hollywoodului: play-bak-ul. Toate aceste descoperiri din lumea show business-ului sunt recuperate pe plan politic, mai ales de catre televiziune, si folosite pentru exersarea puterii.

Spre stupefactia tuturor, in 2003 Pentagonul a preluat trucurile cinematografice ale Hollywoodului in vederea manipularii maselor. Dupa o minutioasa investigatie facuta de British Broadcasting Corporation privind “eroismul” si salvarea spectaculoasa a soldatului Jessica Lynch de catre US Military Force s-a constatat o minutioasa punere in scena. B.B.C. , cu politetea-I tipic britanica, a concluzionat ca “povestea Jessicai Lynch este una dintre cele mai extraordinare piese vreodata concepute de noul management”.

Tristul caz al Jessicai Lynch, exploatat de propaganda militara, ne arata ca, atunci cand “interesele” o cer, adevarul este sacrificat chiar de catre cei mai vasnici aparatori ai democratiei.

La opt zile de la capturarea eroinei, am asistat la televizor la intrarea in scena a Special Force. Un elicopter american a aterizat langa spital: sub o ploaie de gloante si printer exploziile provocate de grenadele aruncate, militarii americani au patruns in spital. Au iesit in scurt timp cu o targa pe care zacea blonda eroina, o tanara abia iesita din adolescenta. Cei care priveam scena traiam o emotie deosebita, ba chiar aveam lacrimi in ochi. Am respirat usurati cand elicopterul a decolat cu pretioasa incarcatura. Unii mai expansivi scoteau tipete de bucurie: Bravo Marina Americana!

In realitate, soldatul Jessica Lynch, care deservea la o baza tehnica, a suferit un accident de masina care nu avea nici o conotatie eroica. A fost dusa la cel mai apropiat spital irakian. Investigatiile medicale facute ulterior de medicii americani au stabilit ca accidentata primise la spital asistenta medicala adecvata pentru mana rupta si glezna dislocate. In ceea ce-l priveste pe martorul ocular care avea sa depuna m,arturie ca tanara americanca a fost maltratata de un soldat irakian, credibilitatea sa este discutabila, dat fiind ca, dup ace I s-a garantat azil politic in Statele Unite, a refuzat orice interviu. In schimb, stim ca viitorul ii este asigurat de un “job” la o firma de lobby a republicanilor. In acelasi timp el a semnat un contract de carte in valoare de 500.000 de dolari.

In ceea ce priveste salvarea spectaculara din spital, aceasta a fost regizata cu minutiozitate.

Imaginile interventiei militare nu au fost luate de jurnalisti ci de militari echipati cu camere de noapte. Un film video bine pus la punct a fost editat de Pentagon si  transmis statiilor de televiziune spre difuzare. Jessica Lynch, care ca prin minune a devenit amnezica in fata microfoanelor, a inceput, in ultima vreme sa faca marturisiri asupra celor intamplate.

In felul acesta povestea salvarii soldatului erou, mediatizata prin televiziune, radio, ziare, reprezinta cea mai ostentativa fabricare de neadevaruri cunoscuta in tarile care practica democratia.

In Romania anilor de dupa revolutie, mi se parea firesc ca mass-media sa actioneze haotic si agresiv.

Cand in urma cu sapte ani am pus bazele jurnalului TRIBUNA NOASTRA, eram animat de dorinta promovarii valorilor comunitatii noastre atat pe plan economic cat si artistic. Ulterior, in ultimii sase ani, “Tribuna Noastra” a promovat interesele Federatiei Asociatiilor Romane din Canada. In toti acesti ani m-am bucurat de sprijinul unor colaboratori talentati si plini de abnegatie.  Datorita lor am ajuns sa sarbatorim sase ani de existenta.

In diaspora romaneasca din Canada, au aparut in ultimii ani o serie de ziare editate de jurnalisti formati in mare grab ape malurile Dambovitei. O parte dintre ele cauta sa se remarce prin sensational. Lovesc in stanga si in dreapta fara discernamant, cultivand ura si dezbinarea. Unii cred ca in felul acesta vor parveni in lumea noua, iar altii facand jocul unor grupari. Publicatiile lor, in loc sa aiba un rol de informare, creaza o atmosfera de panica si neincredere daunatoare bunei integrari a noilor veniti in societate.

In ultima instanta, este un deserviciu adus nu numai emigratiei noastre cat si tarii care ne-a primit si care se straduieste san e acomodeze realitatilor de aici.