TRIBUNA NOASTRA
Nr. 47, octombrie - decembrie 2004

Procesul lui Franz Kafka a fost principala atractie a Theatre du Nouveau Monde in ultima stagiune a acestui an.

Punera in scena a celebrului roman kafkian a inregistrat un real succes, toate reprezentatiile avand loc cu casa de bilete inchisa. Aprecierea publicului nu a facut decat sa reantareasca idea ca, in ciuda evolutiei societatii in care triam, suntem prinsi in aceeasi drama zilnica, in aceleasi cotloane birocratice care ne naucesc in cele din urma.

Nedumerirea lui K, incercarile lui de a intelege ce se intampla, iar mai apoi renuntarea la logica in favoarea ideii de a se salva au fost redate cu o deosebita finite de Alexis Martin, actorul principal. Pe langa textile bine alese, decorul a avut o contributie importanta la succesul punerii in scena. Accesoriile relativ saracacioase, obiectele aranjate intr-o tulburatoare ordine se transforma in final intr-o adunatura haotica de oameni si lucruri, astfel incat impresia finala ramane aceea a unei monstruoase si epuizante alergari spre salvare. Insa nici prestatia lui Alexis Martin, nici ingeniozitatea decorurilor nu pot egala inteligenta si inspiratia lui Francois Girard, cel care a semnat punerea in scena a romanului lui Franz Kafka.

Incertitudinea, nesiguranta, tragedia fara sfarsit, sfasietoarea strivire a personalitatii de catre o societate birocratica sau mesajele atat de bine transmise pe tot parcursul piesei, derulate, de altfel, fara pauza. Drama de zi cu zi, perspectivele sombre ale individului prins in ghearele Realitatii, toate acestea fac parte din mesajele transmise de Kafka in secolul trecut, dar care raman atat de prezente in vremurile noastre.