TRIBUNA NOASTRA
Nr. 45 - 46, iunie - septembrie 2004

De cativa ani, romanii nu au mai simtit trecerea de la vara la iarna. Zilele friguroase ajungeau pana la mijlocul lunii aprilie, apoi veneau zilele toride cu peste 40 de grade. Anul acesta situatia parea ca s-a ameliorat, mai ales ca am avut parte de o primavera splendida, iar in luna mai pamantul a beneficiat de ploi:”ploua in mai, vom avea malai” spune o zicala romaneasca. Dar, iata ca ploile au continuat si in lunile urmatoare, ceea ce a dus la deteriorarea - si in unele locuri - la distrugerea recoltei, datorita caderilor abundente de apa si de grindina, care au provocat inundatii de proportii.

Inundatiile “salta” preturile

Astfel, serele de la Popesti-Leordeni au fost distruse in intregime, 90 de hectare de legume intrand la apa. Acest fapt a determinat o explozie a pretului in pietele bucurestene. Rosiile se vand cu 50-60 de mii Kg, fata de 10-12 mii pe kg in provincie. Ardeii si vinetele 40-50 de mii pe kg, pepene verde 8-10 mii kg, caisele, piersicile si nectarinele in jur de 35 de mii pe kg. La nivelul salariului minim pe economie de 2,8 milioane de lei, preturile sunt relative mari, astfel ca mii de consumatori nu-si permit sa cumpere decat una-doua rosii, cate o vanata sau doi ardei si un pumn de fructe, de gust.

Producatorii agricoli care vand legume si fructe in piete justifica cresterea pretului pe urma calamitatilor suferite in aceasta vara capricioasa sip e lipsa totala a unor despagubiri  din partea Guvernului.

Ploile abundente au inundat Brasovul, Tulcea, Braila.

De abia la sfarsitul lunii iulie, Guvernul a hotarat un ajutor financiar de 8,3 miliarde lei pentru sinistratii din cinci judete: Bacau, Arges, Harghita, Hunedoara, Brasov; dar pagube inseminate s-au produs si in judete din vestul tarii, precum si in Oltenia si sudul Moldovei. Dar nu numai ploile si grindina au dus la cresterea pretului, ci si tiganii care asteapta producatorii agricoli pe langa piete, cumparandu-le marfa en-gros, o revand, apoi, la prêt dublu.

Pe langa calamitatile naturale care nu mai pot fi stavilite, economia nationala este subminata de mita, munca la negru, politica Guvernului Nastase, mai ales in domeniul privatizarii, sin u in ultimul rand mentalitatea care in cei aproape 15 ani nu a reusit sa faca pasi mari spre un sens pozitiv al economiei de piata sis pre o democratie de tip occidental. Voi incerca sa le iau pe rand.

Mita-sursa de venit oficiala

Mita este o sursa de venituri neimpozabila- obtinuta in domeniul economic, in mare parte- de catre angajatii Garzii financiare. Garda Financiara este o institutie a carei activitate poate fi comparata cu Ministerul de venituri din Canada. Ministrul Banculescu, responsabil al activitatii acestei institutii, a propus, acum cateva luni, ca salariul angajatilor sa fie de 1000 de dolari americani pe luna pentru ca acestia sa devina incoruptibili in fata neregulilor pe care le gasesc in firmele pe care le controleaza.

Propunerea a facut valva in momentul respective, fiind larg mediatizata, dupa care, mita pentru fiecare membru al comisiei de verificare a ramas o sursa de venit neimpozabila. Aceasta este de minim 5 milioane de lei, astfel incat, la verificarea a 20 de firme pe luna, un controlor poate castiga circa 3000$.

Multi dintre cititorii nostril au urmarit cazul Erbasu. Pentru cei care nu stiu despre ce este vorba, Mihai Erbasu a fost unul dintre milionarii in dolari ai Romaniei, cu activitati desfasurate in constructii, domeniul hotelier si in agricultura. Prin inginerie financiara si mita, Mihai Erbasu a reusit, ani de zile, sa ascunda faptul ca este falimentar. Dupa moartea sa- s-a sinucis, s-a efectuat un control amanuntit sub directa coordonare a ministrului Banculescu, descoperindu-se ca datoriile sale catre banci si camatari nu pot fi acoperite decat pe jumatate, chiar daca s-ar vinde toate firmele si bunurile pe care le-a detinut.

Camata, activitate de baza a economiei

Pe de alta parte, multi functionari publici, politicieni, precum si asa-zisii baroni judeteniPSD inlesnesc desfasurarea unor activitati economice in schimbul unor cadouri. Acest fapt se reflecta in lipsa dorintei investitorilor straini de a veni in Romania, iar parte din cei veniti si care au fost “supti” de aceste lipitori au facut publica aceasta practica.

Munca la negru este o activitate internationala, cunoscuta in toate economiile de piata. Face si ea parte din economia subterana care, prin sustragerea platilor taxelor catre Ministerul de finante, submineaza economia nationala.

Saracia in statistici si nu numai

Din statisticile oficiale, saracia detine procente importante in randurile populatiei. Astfel, personae cu un venit mai mic de 2 milioane de lei sunt considerate sarace si acestea detin 27% din populatia Transilvaniei si a Banatului, 28% din Oltenia, Muntenia si Dobrogea, 38% din cea a Moldovei. Dintre acestia, circa 30% traiesc sub limita saraciei, in asa-zisa “saracie-lucie”- copii strazii, boschetari, mai multe categorii de pensionari etc.

Recent, Casa de Pensii a anuntat ca, pentru intelectualii care s-au pensionat inainte de anul 2003, pensia poate creste cu 50 de mii de lei pentru fiecare an de studii in invatamantul superior.

Urmeaza, deasemenea, o noua indexare a pensiilor cu rata planificata a inflatiei. Aici este insa o mare pacaleala: in viata de zi cu zi, numai anul acesta preturile au crescut considerabil la gaze naturale, energie electrica si tona de petrol brut, ceea ce a determinat o crestere a pretului la toate celelalte produse- o crestere in lant-. Nimic nu s-a ieftinit, ori Banca Nationala a anuntat ca de la 1 ianuarie pana la 30 iunie a.c., inflatia a fost de numai 0,9%!!! Ori o indexare cu acest procent este mai mult un praf in ochii credulilor decat o crestere la nivelul real generat de inflatie.

Lasand la o parte neajunsurile economice de zi cu zi, sa profitam de noptile de vara, ascultand cantecul greierilor care prevad o toamna lunga sis a nun e mai gandim la preturile legumelor si fructelor pe care visam sa le conservam anul acesta. Sa profitam de moment, ca viitorul e cam gri spre negru.