TRIBUNA NOASTRA
Nr. 43, februarie - martie 2004

Altadata, fericirea pe pamant era un subiect discutat doar in cercurile celor avuti. Cei multi isi asteptau fericirea in viata de apoi. Astazi, fericirea a devenit una din obsesiile lumii moderne occidentale. De aceea, o serie de personalitati artistice, oameni de stiinta si specialisti in domeniul psihologiei cauta sa defineasca fericirea sau sa ofere retete si solutii.

Alfred Hitchcock spunea “Fericirea este cerul albastru fara nori”.

“Satisfacerea curiozitatii este cea mai mare sursa a fericirii in viata”, sustinea Linus Pauling, om de stiinta si castigator al Premiului Nobel.

“Cea mai profunda fericire vine din relatiile cu semenii nostri. Relatia parintelui cu copilul, relatia cuplului indragostit, relatia cu cei mai buni prieteni, la care se mai adauga ajutorul dezinteresat, adica altruismul”, crede Frank Farley, profesor de psihologie la Temple University.

In ultimii cincizeci de ani, venitul mediu pe cap de locuitor s-a triplat in America de Nord, iar in Japonia crescut de sase ori. Comparand studiile de specialitate din anii 1950 cu cele de astazi se constata ca oamenii au devenit mai bogati, darn u mai fericiti.

O ancheta efectuata la nivel mondial, in 46 de tari si in randul a aproape o suta de mii de oameni, a ajuns la urmatoarele concluzii:

- In tarile sarace, in care majoritatea populatiei traieste la limita existentei, orice castig suplimentar ii face pe oameni sa se simta mai bine, fiindca le e4stompeaza mizeria;

- In tarile mai bogate, oamenii nu sunt mai fericiti intr-o tara decat intr-o alta.

Americanul nu este mai fericit decat canadianul sau olandezul, chiar daca exista o diferenta de venituri medii intre tarile respective (USA-32.000, Canada- 25.000, Olanda- 32.000).

-Cresterea substantiala a salariului duce la cresterea starii de confort si fericire, insa aceasta stare este de scurta durata. In raport cu noile venituri apar noi proiecte: cumpararea unei case noi, a unei masini, a unor articole de imbracaminte sau proiectarea unor calatorii. Ne obisnuim in scurt timp cu situatia creata si senzatia de fericire dispare.

Ancheta scoate in evidenta faptul ca inclusiv cei care castiga sume considerabile la loto au o stare de exaltare pasagera.

-In societatea industriala dorinta de crestere economica si acumulare de bunuri materiale este excesiva. Competitia cu ceilalti privind pozitia sociala si bunurile materiale a devenit obsesiva, transformand existenta noastra intr-o roata infernala.

Daca pozitia sociala si banii nun e fac mai fericiti, ne intrebam ce ne ajuta sa putem mentine o stare de satisfactie.

Pe baza observatiilor, ancheta ne raspunde in cateva cuvinte: o sanatate buna, o munca stabile, o buna relatie in viata de cuplu, o etica solida, credinta in Dumnezeu, implicarea in comunitate, relatii sociale fiabile si, bineinteles, o societate libera.

Pe plan politic, guvernele care iau in considerare asemenea observatii promoveaza programele de preventie in sanatatea fizica si mentala, de asigurare a stabilitatii muncii, de combatere a coruptiei, de lupta impotriva saraciei, de incurajare a cooperarii si a intrajutorarii si de protectie a libertatilor fundamentale.

Deci filosofii antici - care nu au efectuat nici o ancheta si nici nu au putut profita de analize psihologice la vremea lor-, aveau dreptate cand spuneau ca trebuie sa ai un minimum de confort material- a manca, a dormi si a te imbraca convenabil - dupa care numai viata spirituala, practicarea binelui si armonia in raporturile umane permit atingerea fericirii.

Prof. John Helliwel
British Columbia University