Iata un colt de lume care a facut sa se nasca visuri si legende, dar si multa istorie.
Timp de secole, arhipelagul Antilelor a fost un teatru de razboi pentru flota spaniola si variile confrerii de pirati avand barlog in insula Tortuga (insula “Broastei testoase”) carora li s-au adaugat nu o data corsarii francezi si cei englezi, respectiv acei pirati “cu patalama” de la stapanire: un fel de licenta in alb, in baza careia acestia puteau jefui dupa voie velierele si coloniile spaniole din zona. Nici in ziua de azi nu sunt cunoscute toate locurile unde si-au ingropat piratii comorile, rod al pradaciunilor.
Dar astazi Antilele ofera un alt fel de comori: cele ale unei naturi binevoitoare, ale unor locuitori primitori si ale unor infrastructuri turistice imbietoare.
Aflate intre Golful Mexicului si coasta venezueleana, Antilele se impart in Antilele Mari (ce cuprind Cuba, Haiti, Jamaica, Puerto Rico, insulele Turks si Caicos) si Antilele Mici (printre care altadata faimoasa Tortuga), dar si Grenada, insulele Virgine, Barbados, Santa Lucia, Martinica, Guadelupa, Marie-Galante. Fara a le mai numi pe multe dintre ele, sa amintim doar ca insule precum Haiti, Cuba sau Jamaica sunt guvernate de organizatii statale independente (nu uitati ca in insula Haiti exista chiar doua state: Haiti si Republica Dominicana) si ca celelalte se afla fie in regim de teritorii de peste mari (Martinica, si Guadelupa, in cadrul Republicii Franceze), fie in regim de stat asociat (Puerto Rico in raport cu Statele Unite), fie in regim colonial american, britanic, francez sau olandez.
Climatul specific Marii Caraibelor, care scalda tarmurile insorite ale Antilelor, face din acestea o destinatie dintre cele mai ravnite pentru locuitorii unei tari cu ierni grele, precum Canada. Putem vorbi despre acest arhipeleag doar la modul general, deoarece fiecare insula sau insulita are o personalitate distincta, farmecele ei proprii.
Lasand de-o parte orice clasificare sau ierarhizare, sa spunem cateva cuvinte despre unele din aceste insule, cunoscute pentru valoarea lor turistica.
Puerto Rico ofera batrana sa capitala, San Juan, castelul El Morro (vestigiu al vechii stapaniri coloniale spaniole si martor al unui lung sir de atacuri pirateresti). Pe langa El Morro mai putem cita casa guvernatorului - La Fortaleza - precum si o alta fortareata - San Cristobal. Exista si o Casa Blanca, fosta resedinta a lui Ponce de Leon, primul explorator modern al Floridei. Mobilul acestuia era, se pare, gasirea unei ipotetice “fantani a tineretii” pe care n-a mai apucat sa o gaseasca, el pierzandu-si viata intr-o incaierare cu indienii Osceoles din partea locului.
Vizitarea orasului se poate face “la galop” (dar cu riscul de a nu vedea multe din aspectele interesante ale localitatii) sau “au ralenti”, completand-o cu un popas pe o plaja din apropiere si cu o raita prin buticurile... foarte imbietoare din centul orasului vechi.
Ce poate fi mai frumos decat plaja Magens Bay din St. Thomas, cotata printre primele zece din lume? Ca sa nu mai vorbim si de atractiile de 24 de carate: bijuteriile, buticurile si magazinele de obiecte de arta. Adevarate hangaruri incarcate cu marfuri de pret. Ceea ce vine sa se adauge atractiilor magazinelor din St. Thomas este faptul ca preturile de aici nu includ nici un fel de taxe, lucru nemaivazut pentru un canadian adanc patruns de indatoririle sale fata de guvern - fie el provincial sau federal.
Apropiindu-ne (cu gandul) de coasta Venezuelei, intalnim un sirag de neste-mate imbaindu-se in apele verzi-albastrii ale marii. Insule ca Martinica - patrie a muzicii “beguine” si a specialistilor in productia de “rom taranesc”, sau Guadelupa, o alta producatoare de rom de calitate caruia ii adauga o productie importanta de cafea si o populatie la fel de agreabila ca si cea a Martinicai.
Indreptandu-ne spre nord, depasim Cuba - tara muzicii “son” si a vestitelor si jinduitelor “havane” pentru a ajunge, iata, in micro-arhipelagul insulelor Bahamas, si ele parte din sistemul mai larg al Antilelor. Notabile prin infrastructura turistica, prin cazinouri si prin reteaua bancara, insulele Bahamas, posesiunea britanica, se recomanda prin capitala Nassau, un adevarat “paradis financiar”. Vom remarca aici Piata Parlamenului, cladirea Bibliotecii publice, ridicata la 1792 pentru a servi drept puscarie, dar care si-a ridicat stan-ding-ul intre timp, cele 65 de trepte de coral ale scarii reginei Ana, sapate in urma cu doua secole, fortul Fincastle, de la a carui inaltime poti privi nestingherit panorama orasului. Un adevarat tur de forta, aceasta vizita a orasului Nassau, dupa care v-as recomanda calduros o pauza de refacere in ambianta tipic frantuzeasca din gradina cafenelei “Matisse”, la un capuccino care mi s-a parut cel mai bun din viata mea. Ce sa mai vorbim de plaje, pentru ca atunci cand spui “Antile” si “Caraibe” spui implicit “plaje incantatoare”. Exista si un mic paradis, care chiar asa se cheama: Insula Paradisului...
Va incearca, in plina iarna canadiana, dorul de o vacanta insorita?
