Nr. 24, decembrie 2000 - ianuarie 2001

Rolul Marilor Adunari Nationale in destinul romanilor
      de Alexandru ROMAN
      profesor universitar titular, Doctor habilitat in stiinte istorice (Chisinau)
 
Spiritualitatea romaneasca de pe mapamond, la acest sfarsit de secol controversat pentru destinul ei, fiind la confluenta mileniilor II si III, celebreaza doua evenimente memorabile din istoria glorioasa multimilenara - Aniversarea a 82-a a Marei Adunarii Nationale de la Alba- Iulia, ce a finisat procesul Marii Uniri din 1 decembrie 1918 si jubileul de 142 de ani de la Unirea Principatelor Romane din 24 ianuarie 1859 si formarea statului unitar modern - Romania.
Aceste doua evenimente marete din istoria poporului roman, de peste 2000 de ani, reprezinta apogeul aspiratiilor nationale si materializarea definitiva a constiintei nationale romanesti. Desi le desparte o perioada scurta, de doar o jumatate de secol, ele sunt incununarea cu succes a miscarii nationale, a aspiratiilor si sacrificiilor tuturor generatiilor anterioare de romani.
Dupa prima Unire politica a Tarii Romanesti, Transilvaniei si Moldovei, realizata de Mihai Viteazul (bravul domnitor al Tarii Romanesti Mihai Patrasu Voda, descendent din glorioasa dinastie a Basarabenilor, initiata de Basarab I si finisata peste mai bine de 400 de ani cu mare demnitate de domnitorul martir Constantin Brincoveanu in 1713), romanii di Muntenia (Tara Romaneasca) si Moldova trunchiata teritorial de cele doua imperii vecine hraparete (Austro-Ungar,care in 1775 anexeaza abuziv nordul ei, compus din cinci tinuturi din totalul lor de 23, cu celebrele minastirii voievodale, denumita arbitrar in continuare Bucovina; Imperiul rus ce ocupa prin mare violenta estul tarii in 1812, dintre Prut si Nistru, numit de ei Basarabia, care era cu 7400 de kmp mai mare decit Moldova ramasa intre Carpati si Prut), gratie luptei lor insistente de secole si in virtutea succesului miscarii nationale unioniste reusec sa se uneasca intr-un singur stat unitar. Dubla alegere a colonelului Alexandru Ioan Cuza la 9 ianuarie 1859 la tronul Moldovei si la 24 ianuarie 1859 la tronul Tarii Romanesti a insemnat de fapr unirea celor doua principate romanesti si formarea Romaniei in calitae de stat unitar modern, recunoscuta din 1862 pe arena internationala.
Insa in afara hotarelor tarii mai continua sa ramina milioane de romani, ce populau compact Transilvania, Basarabia si Bucovina. In pofida dezastrului provocat de Primul razboi Mondial si ocuparea germana a mai bine de jumatate din teritoriul tarii cu capitala la Bucuresti (regele Ferdinand, Parlamentul si Guvernul se retrasese temporar in cea de-a doua capitala din est-la Iasi), miscarea unionista a luat amploare si mai intii romanii basarabeni se reunesc cu tara prin Actul Unirii votat de Sfatul tarii la Chisinau (27 martie-stil vechi, sau 9 aprilie 1918) si apoi romanii bucovineni adopta decizia privind reunirea la Congresul general de la Cernauti (15 nov.-st. vechi, 28 nov. 1918). La 1 dec. 1918 procesul integru al Marii Uniri se finiseaza cu succes prin unirea Transilvaniei cu Romania, realizata la Marea Adunare de la Alba -Iulia in prezenta a peste 100 mii de romani transilvaneni si votata de cei peste 1200 delegati oficiali, in prezenta delegatiei Basarabiei si Bucovinei reunite deja. Trebuie sa mentionam ca nu intimplator fruntasii neamului romanesc au hotarit sa revitalizeze acesta traditie patriotica in Transilvania - inima legendarei Dacii istorice.
Fenomenul Marilor Adunari nationale are o deosebita semnificatie patriotica.
Istoria neamuli romanesc atesta acesta forma de democaratie populara la cel mai inalt nivel cu mai bine de jumatate de mileniu in urma. Documentar, prima Adunare Nationala (sau a tarii - in limbajul timpului) este atestata inca in 1441 in Tara Romaneasca, care se convoca in conditii exceptionale pentru solutionarea problemelor extraordinare, de interes general-national.
Facind doar o succinta trecere in revista, vom aminti de Marea Adunare Nationala de la Vaslui, convocata in martie - mai 1456 pentru examinarea ultimatumului turcesc adresat domnitorului roman din Moldova inca in 1455, cind forta militara otomana era in deplina ascensiune, ce cucerise deja Constantinopolul la 29 mai 1453 si ultimul imparat cerstin bizantin Constantin XII Dragases cazuse eroic pe cîmpul de lupta. Apoi urmeaza Marea Adunare Nationala de la 14 aprilie 1457, convocata pe Cimpia Dreptatii de linga Suceava in Joia Mare a Pastelui, pentru a-l alege la tron pe Stefan al III-lea, devenit ulterior cel Mare si Sfint, care in cei 47 ani, 2 luni si 3 saptamini de domnie glorioasa a aparat cu cinste crestinismul in Europa de atacurile vehemente ale paganilor musulmani, fiind apreciat de Papa de la Roma drept “Atletul lui Christos”. Importanta a fost Marea Adunare Nationala din iulie 1574, convocata de domnitorul Ioan Voda cel Viteaz pentru declararea Razboiului Sfint impotriva dominatiei otomane, continuat mai apoi cu succes de Mihai Viteazul in Tara Romaneasca, Transilvania si Moldova in 1595-1600. Printre alte evenimente marete similare putem amintii cititorului si de Marea Adunare Nationala de la Minastirea “Trei Erarhi” din Iasi (1743), care a decis desfiintarea Serbiei si cu aceasta incepe perioada istoriei moderne romanesti.
Istoria contemporana a spiritualitatii romanesti incepe cu Marea Adunare Nationala de la Alba-Iulia din 1918 ce faureste Romania Mare. Semnificativ este si faptul ca gratie acestei traditii istorice la finele secolului XX din nou este revitalizata Marea Adunare Nationala, deja in Basarabia ocupata de imperiul sovietic. La 31 august 1989, peste 100 de mii de romani basarabeni intruniti in acest for major, in cea mai mare piata din Chisinau, decid decretarea limbii de stat si revenirea ei la grafia latina. Curind la 27 august 1991, urmatoarea Mare Adunare Nationala de la Chisinau proclama unanim independenta Republicii Moldova, votata in aceeasi zi de Parlament (parte componenta a fostei Basarabii, dezmembrate in 1940si 1/3 din ea impreuna cu nordul Bucovinei sunt anexate la Ucraina). Importanta nationala si internationala a cestor evenimente marcante este incontestabila prin faptul, ca ele s-au produs cind inca exista Uniunea Sovietica.
In memoria acestor evenimente, in prezent piata centrala din Chisinau cu statuia mareata a lui Stefan cel Mare si Sfint (cu crucea ridicata de-asupra capului si sabia scoasa din teaca), poarta numele Marii Adunari Nationale. Romanii basarabeni mai aspira la unitatea nationala de alta data, fiind siguri impreuna cu romanii bucovineni si confratii lor din nordul si sudul Basarabiei istorice in inevitabililitatea reunirii lor cu Patria mama.