TRIBUNA NOASTRA
anul 2 • nr. 22, august - septembrie  2000

Nascut in 1931, anul in care Japonia a invadat Manciuria, Sumiya Haruya a invatat engleza, germana si franceza.

A lucrat multi ani ca editor de carte didactica, publicand dictionare enciclopedice, dintre care cel mai important este “Shinseiki Encyclopedic Lexicon”. A editat deasemenea “Petit Larousse” in limba japoneza. A ajuns in Romania pentru prima data in 1975, al cursurile de vara ale Universitatii Bucuresti. A invatat limba romana ca autodidact, folosindu-se de o antologie “Miorita”, cu traducerea baladei in zece limbi straine de circulatie si un single cu o varianta a “Mioritei” cantata de Tudor Gheorghe. In 1979 a alcatuit o culegere de “Povesti si basme romanesti”. In 1982 a trades “Secretul doctorului Honigberger”, de Mircea Eliade. In 1985 traduce romanul “Ion”  a lui Liviu Rebreanu, performanta incununata cu premiul pentru cea mai buna traducere din literature straina, acordat de Asociatia traducatorilor din Japonia. Ulterior, in 1997, a trades “Padurea spanzuratilor” de Liviu Rebreanu si romanul “Satra” de Zaharia Stancu. In 1985, demisioneaza de la editura la care a lucrat 30 de ani si foloseste banii din lichidare pentru a sta cinci ani in Romania, ca doctorand al profesorului Zoe Dumitrescu Busulenga, de la Institutul de Istorie si  Teorie Literara “George Calinescu”. A studiat in Romania in perioada 1986-1990, timp in care a predat la Facultatea de Limbi Starine a Universitatii Bucuresti si al Universitatea Populara Dalles. A trait pe viu evenimentele din decembrie 1989 si prima mineriada din 1990.

Dupa 1990 cand s-a intors in Japonia a trades “Nousprezece trandafiri” , “Domnisoara Cristina”, “Noaptea de Sanziene” de Mircea Eliade. Sumiya Haruya este deasemenea, traducatorul in japoneza al volumului “Orizonturi rosii” de Ion Pacepa.

Remarcabilul traducator japonez s-a aflat in Romania in perioada 26 iunie-4 iulie 2000, prilej cu care ne-a acordat cu multa binevointa, interviul pe care vi-l prezentam.

Am ajuns la tema nationalismului romanesc prin Mircea Eliade.

-Domnule Sumiya Haruya ati fost la intalnirea traducatorilor de literature romana de la Neptun, organizata de Uniunea Scriitorilor, sau la recentul simpozion de la Sinaia, al Fundatiei Culturale Romane?

-Nu. Am venit in Romania pentru ca as dori sa cunosc o serie de oameni care se ocupa de istoria moderna a Romaniei, mai exact spus care cerceteaza miscarea nationalista interbelica si actuala.

-De cand ati venit in Romania, v-ati intalnit cu cineva?

-Da. L-am vizitat la Iasi pe prof. Gheorghe Buzatu, cu ajutorul caruia am adunat destul de multe informatii pe aceasta tema care ma intereseaza. M-am intalnit si cu reputatul critic evreu Leon Valovici, cu istoricul literar Zigu Ornea, pe care il pretuiesc foarte mult, si cu multi alti romani de cultura si istorici.

-Cum ati ajuns sa va intereseze si sa cercetati aceasta secventa controversata din istoria Romaniei?

-Nu sunt istoric, nici cercetator stiintific. Ma preocupa literatura romana moderna si, in acest context, m-au interesat mai mult prozatorii Liviu Rebreanu si Mircea Eliade, pe care I-am trades pana acum in Japonia. Am ajuns la tema delicata a nationalismului romanesc prin aceste doua mari personalitati ale culturii interbelice. Cand am aflat ca in Romania a existat o miscare nationalista m-a interesat imediat subiectul acesta, pentru ca si in Japonia, in copilarie, am fost crescut si educat intr-o asemenea atmosfera. Nationalista si chiar ultranationalista.

-In situatia tulbure de la noi, problema nationala si chiar cea legionara, interbelica, a fost sechestrata de o serie de slujitori ai dictaturii ceausiste care, in disperare de cauza vroia sa-si spele imaginea, au sarit de la o extrema la alta, din pur opportunism. Intelectualii de valoare sunt inca prudenti cand abordeaza aceasta tema.

-Stiu ac in Romania problema nationala, mai ales cea rlegionara, este foarte complicata. Va fi greu pentru intelectualitatea romaneasca sa abordeze aceasta tema. Si, probabil, nici nu merita, nefiind inca timpul. Dar eu, ca strain, nu sunt implicat in istoria voastra si sper sa am distantarea necesara sa tratez cu maxima obiectivitate acest subiect.

Mi-e teama de un al doilea “Minister al Adevarului”

-Va este cunoscut faptul ca Mircea Eliade, ca si o serie de alti scriitori de origine romana, au intrat in circuitul mondial al valorilor, au fost si sunt atacati in Occident si America, pentru ca in tinerete au colaborat cu miscarea legionara?

-Stiu. Chiar din aceste motive, am simtit ca trebuie sa cunosc mai exact fenomenul legionar romanesc. La inceput, m-am gandit ca Eliade a fost atacat pe nedrept, fara nici un motiv. Apoi am aflat ca nu-I chiar asa. De aceea, am simtit nevoia sa cercetez pe cont propriu cum stau lucrurile, sa aflu adevarul.

-Mi se pare extraordinary ca dumneavoastra veniti de la Tokyo pana in Romania, tocmai de la celalalt capat al pamantului, dintr-o alta civilizatie decat cea euro-atlantica, doar ca sa-I intelegeti si sa oferiti lumii o  imagine corecta despre romanii Mircea Eliade, Emil Cioran sau Constantin Noica in timp ce in unele medii ei sunt contestati si azi, chiar de catre intelectuali de origine romana. Cum ati ajuns aici?

-Eu nu sunt antisemit. De fapt noi, japonezii, nici nu am avea vreun motiv sa fim antisemiti pentru ca in Japonia nu cred ca se afla decat foarte putin evrei. Sunt insa ingrijorat de cenzura pro-semita, exagerata, care ar putea duce la falsificarea istorie.

-In ce sens?

-Daca au scris Noica, Cioran sau Eliade ceva pe tema nationala, romaneasca, nu trebuie sa li se interzica circulatia cartilor. Nu trebuie sa li se arda cartile. Asa ceva au facut doar Inchizitia, Hitler, Stalin si Ceausescu. Toti acestia au ceva in comun cu “Ministerul Adevarului” din celebrul volum “Anul 1984” al lui Geore Orwell. Nici evreii, nici cei de stanga sau extrema stanga nu trebuie sa ajunga aici.

Nimeni in Japonia pana acum nu a cercetat daca Eliade a fost antisemit.

-Cum intentionati sa finalizati cercetarile dvs.?Veti publica un studiu, o carte?

-In primul rand as vrea sa-mi clarific eu insumi lucrurile. Probabil ca voi publica in perspectiva, in Japonia, o carte pe aceasta tema, a legionarismului romanesc.

-Ce intorsatura iau lucrurile cu Mircea Eliade si cu valorile romanesti! Sa fie atacata in America, iar apararea lor sa percuteze tocmai in civilizatia nipona! Iata un effect interesant al globalizarii informatiilor din sfera culturii. Dar credeti ca ar putea interesa acest subiect al dvs., pe cineva in Japonia?

-La noi problema nationala este mai complicata. As prefera sa nu abordam acum acest subiect si sa vorbim de Mircea Eliade. Aproape toate lucrarile stiintifice ale lui Eliade au fost traduse in Japonia si publicate. A fost foarte bine receptat la noi ca istoric al religiilor. Nimeni de la noi, nu a cercetat vreodata daca Eliade a fost antisemit, ci s-a preluat un current occidental anti-Eliade.

-Ati venit acum in Romania sa aflati de la sursa cea mai directa care este adevarul?

-Exact! De asta ma aflu acum in Romania. Este foarte important pentru mine, ca japonez, sa stiu cum stau lucrurile.

-Cred ca va dati seama ca va aflati pe un teren minat si veti starnu multe adversitai si de-o parte si de alta, atat in tara cat si in strainatate.

-Da, stiu ca ma aflu intr-o zona riscanta, dar as vrea sa ma apropii cat mai mul de adevar sperand sa nu jignesc pe nimeni.

-O faceti pentru Mircea Eliade, pentru adevarul istoric absolut sau ca prieten al Romaniei si al culturii romane, pe care o cunoasteti atat de bine?

-Si pentru una si pentru alta, dar in primul rand, ca prieten al Romaniei.