TRIBUNA NOASTRA
anul 2 • nr. 22, august - septembrie  2000

1.  Primele institutii bancare romanesti au aparut, contrar uzantelor, inaintea infiintarii unei banci centrale. Astfel, prima institutie de credit creata in anul 1865 a fost “Casa de Depuneri si Consemnatiuni” care a avut ac scop concentrarea mijloacelor financiare disponibile, neavand astfel nevoie de un capital initial pentru a-si incepe activitatea. Proiectul de lege al casei a fost aprobat de domnitorul Al. I. Cuza si contrasemnat de M. Kogalniceanu ac prim-ministru si N. Cretzulescu ca ministru al Justitiei.

Ulterior au luat fiinta: Banca Romania (1865), Creditul Funciar Rural si Urban (1873-1875), Banca Marmorosh Blank (1874), iar Banca Nationala a Romaniei a fost creata abia in anul 1880.

Prima banca cu capital mixt care a luat fiinta in Romania a fost Marmorosh Blank & Co, care a avut o activitate complexa, fiind implicata in toate ramurile economiei romanesti pana in anul 1931, cand a intrat in lichidare. Ea a fost infiintata de Iacob Mormorosh, care era zaraf si negustor, cu colaborarea lui Mauriciu Blank, care facuse studiile comerciale in Grecia. Pentru cei mai tineri tin sa precizez ca actualul sediu al Bancii Romane pentru Dezvoltare se gaseste in fosta cladire a lui Mormorosh Blank.

Intrucat aparusera deja crizele financiar-bancare in tara, Ion C.Bratianu a ridicat prima oara in Camera la 10 ianuarie 1861, problema necesitatii infiintarii unei Banci Nationale. Deabia la 17 aprilie 1880, ministrul de finante C.Bratianu a depus proiectul de lege al noii banci care si-a inceput activitatea la 1 iulie 1980. In legea respectiva  se stabileau normele de organizare si functionare a BNR.

2.Dupa 23 august 1944, prin venirea la putere a comunistilor, Banca Nationala a Romaniei a fost etatizata la 1 ianuarie 1947, constituindu-se in societate anonima pe actiuni, cu dreptul exclusiv de a emite bilete de banca, de a asigura circulatia monetara si mentinerea stabilitatii monedei. La aceeasi data, proprietatea actiunilor a trecut in patrimonial statului. In august 1948 bancuile si institutiile de credit capitaliste au fost dizolvate si puse in stare de lichidare, cu exceptia BNR, Bancii de Credit pentru Industrie, Casei Nationale de Economii si Cecuri Postale si Casei de Depuneri si Consemnatiuni. Ultimile doua case s-au contopit la 7 octombrie 1947 sub denumirea de Casa de Economii si Consemnatiuni.

3. Intrarea in perioada de tranzitie spre economia de piata a avut effect si asupra sistemului bancar romanesc astfel ca, in mai putin de sase ani(la 30 iunie 1995), sistemul bancar romanesc numara 22 societai bancare, persoane juridice romane si 7 sucursale ale unor banci straine. Daca imediat dupa  1989 am asistat la cresterea rapida a numarului bancilor cu capital majoritar romanesc de la 20 in, 1998 la 50,32% in 1999, iar numarul acestora a scazut de la 7 in 1998 la 4 in 1999.

Oadata cu scaderea numarului si a ponderii capitalului romanesc, in sistemul bancar national a crescut ponderea bancilor cu capital majoritar strain, ajungand la 19 la 31 decembrie 1999 fata de 16 in 1998, precum si a capitaluluii strain investit in banci.

In prezent, in Romania exista 42 de banci din care 35 sunt autorizate de BNR si sapte sunt sucursale ale unor banci straine. Din cele 35 de banci comerciale, 19 au capital majoritar strain, iar 2 banci au fost exceptate de la “clasificarea” BNR, SI ANUME Banca de Investitii si Dezvoltare care nu si-a inceput activitatea si Banca Agricola care se afla intr-un larg proces de reorganizare pentru privatizare.

Totusi, 4 banci care reprezinta cca. 12% din numarul total si 6%  din active, au probleme, adica :

-Banca Dacia Felix, care a intrat de cativa ani buni intr-un process de restructurare si reorganizare judiciara, sub supravegherea judecatorului sindic.

- Banca Columna este in litigiu cu proprii creditori. Banca a fost data in judecata in 1997 de FPS si CEC, care aveau depuneri de cca. 150 de mld. De lei si 10 mil USD. Desi BNR  a procedat la declansarea operatiunilor de lichidare a bancii, in instanta Banca Columna a castigat dreptul de reorganizare.

- Banca Internationala a Religiilor, cu peste 100 de unitati operationale si cu depuneri a persoanelor fizice de 2000md lei si-a extins prea mult investitiile si a intrat in dificultate de plata fap care a dus in final la declansarea procedurii de faliment.

Revenind la recentele probleme cu care s-a confruntat BIR, trebuie precizat ca Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar ar fi putut prelua o parte din actiunile BIR, insa in Romania nu exista inca o legislatie care sa faca posibila aceasta situatie.

Inafara celor patru banci sa trecem in revista bancile romanesti care au dat faliment sau care au probleme:

-Banca Albina a fost prima banca la care BNR  a cerut instituirea falimentului.

-Bancorex, la 1 martie 1999, intra in administrarea speciala a BNR, ca o conditie pusa de FMI pentru acordarea celei de a doua transe de imprumut. La 31 iulie 1999  BNR  a retras autorizatia de functionare a Bancorex si la 21 octombrie 1999 Bancorex a fuzionat cu BNR.

-Bancii Comerciale Fortuna I s-a retras autorizatia de functionare in iulie 1999, din lipsa de activitate.

-Credit Bank a intrat in declin financiar in 1995, iar dupa contestatiile de rigoare la tribunal, BNR ii retrage definitive autorizatia la 28 iunie 2000.

-Banca Agricola se afla in plin process de restructurare pentru privatizare din luna septembrie 1997.

Pentru privatizarea bancii a lansat deja oferte Banca Agricola a Greciei care sunt foarte avantajoase. In cazul neprivatizarii Bancii Agricole in acest an urmeaza ca si alte banci sa ia calea lichidarii.

-Banca Comerciala Unirea a intrat in derapaj financiar la 28 iunie 2000, ca urmare a retragerii fondurilor depuse de Banca Populara Romana, care detinea 80% din actiunile bancii, astfel ca, inca o data banca a intrat sub supravegherea BNR din lipsa de lichiditati. Culmea este ca desi BNR si-a dat acordul pentru a deveni majoritara o banca populara la o banca comerciala.

-Banca Populara Romana a fost infiintata ca o “cooperativa de credit”, insa sub titulatura de banca. Cu o publicitate agresiva in mass-media, BPR a reusit intr-un timp scurt sa “cumpere” o banca comerciala. Ca urmare a faptului ca romanii s-au trezit tarziu, ca nu este o banca ca toate bancile, au inceput sa-si retraga economiile si ce era de asteptat s-a intamplat! BPR a intrat in lipsa de lichiditati si atunci pentru a mai linisti pe depunatori a “lovit” in Banca Unirea de unde a “luat” repede 85 de md. lei, lasand-o fara lichiditati,  desi banca inregistrase profit.

Desi conform “raportului” BNR pe anul trecut, care a fost depus deja la Parlament pentru a fi discutat, in prima jumatate a anului 1999 “Sistemul bancar romanesc a fost la un pas de faliment,” BNR  a realizat in 1999 un profit brut de 1.157,9 md lei fata de numai 12,4 md. lei in 1998.

Dificultatile sistemului bancar romanesc cred ca sunt dificultatile economiei romanesti din perioada de tranzitie. Intreg capitalul bancar din Romania este de 1md. USD, adica chiar sub capitalul celor mai mari banci din Polonia si Ungaria, Romania fiind inca I “piata mica” pentru marile banci europene. De aceea cele mai mari banci straine in Romania sunt din Turcia si Grecia, ceea ce are ca explicatie ca economia romaneasca se aseamana cu cea din tarile respective.

Desi in anul precedent BNR  a inregistrat un profit foarte mare comparativ cu 1998, valoarea creditelor acordate agentilor economici in ultimul an s-a redus cu aproape 40%, pe cand creditele guvernamentale au inregistrat o crestere cu 35,5%, ceea ce reprezinta o anomalie a sistemului bancar romanesc, care crediteaza statul-ce are iz inflationist- in loc sa crediteze agentii economici pentru cresterea economiei reale.

Cresterea economica anuntata de guvernul Isarescu nu poate avea loc numai prin fonduri externe, ci si prin investitii in economia reala cu credite bancare din resurse interne.

Desigur, si bancile straine din tara noastra pot avea un cuvant de spus, chiar daca sunt prea putine din cele puternice. Sa nu uitam ca ING Barings din Haga a fost primul grup bancar strain care a investit in Romania, fiind pe locul 8 in lume in topul celor 50 de banci puternice dupa “capitalizare”.

Pana la urma falimentele bancilor romanesti sunt platite tot de saracii contribuabili, prin tot felul de taxe. De aceea este nevoie de un management corespunzator al acestora, de mai multa transparenta a sistemului bancar si de “norme de creditare” care sa puna pe primul plan capacitatea unei firme de a face afaceri profitabile deci, de a rambursa banii si apoi sa se aiba in vedere garantiile.

Dar, pentru ca un sistem bancar sa fie sanatos  este nevoie si de o economie sanatoasa! Pentru aceasta este nevoie si de adevarati manageri, dar si de un sistem politic adecvat unei democratii si unei economii de piata care sa raspunda tuturor exigentelor.