TRIBUNA NOASTRA
anul 2 • nr. 20 - 21, aprilie -iulie  2000

TINERII, SPERANTA SPIRITUALITATII ROMANESTI

                                                                                             Letitia Militaru

 

La anii tineretii, cautam aproape intuitiv frumosul, lumina, inaltul..

Fiecare incearca sa  urmeze drumul drept, dupa un model : un model care se contureaza nu dupa legaturi de sange sau de prietenie, nici dupa altele materiale ; un model care se contureaza incet, intr-o maniera unica pentru individ, poate nu pe placul celor din jur, poate nu pe placul parintilor.

Fericiti tinerii care au avut sau au parte de modele bune si frumoase..

Parinti sau pedagogi, multi dintre noi ne putem mandri ca am « directionat » un tanar pe un drum bun, caci iata, tanarul este student la nici te miri ce facultate, unde se munceste, nu gluma !, azi-maine « iese pe banii lui »...si, totusi, ceva nu ne place..

Constatam o anumita doza de superficialitate, de indiferenta, o lipsa ! Constatam ca ii lipseste pregatirea spirituala care ar fi facut din tanarul nostru o fiinta mai frumoasa, mai placuta, mai deschisa.

Dar aceasta lipsa este a lui, sau este lipsa noastra, a celor care l-am format ?

Principiul conform caruia « educatia copiilor incepe la nasterea parintilor » ar putea fi un raspuns...

Noua, parintilor de azi, ni s-a inoculat prea mult ideea ca implinirea de sine ar fi numai implinire profesionala si materiala. Dar implinirea spirituala ? Cateva generatii au fost private de aceasta stare si probabil alte cateva vor suferi consecintele necunoasterii ei...

Ma bucur ca la Sfanta Liturghie, duminica, vad tineri. Prezenta lor in biserica imi semnaleaza cautarile spirituale. Cautarile lor trebuie private correct, incurajate, fara a fi confundate si clasate ca debusolari. Daca drumul spre implinirea de sine trece pe la biserica in care ai fost botezat si prin tezaurul de cultura al neamului tau, sperenta de frumos nu e pierduta.

In acest sens, initiativa unui grup de studenti, parinti si profesori a facut posibila organizarea « Zilelor unitatii spirituale si culturale romane la Montreal ». In cadrul lor s-au aniversat 115 ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Romane si, pentru ca suntem in anul Eminescu, s-a comemorat trecerea in nefiinta a celui care, cu ascutimea mintii sale, a lasat eternitatii nestemate de spiritualitate romaneasca.

Clubul Studentilor Romani de la Universitatea McGilRO McGill, Universitatea din Sherbrooke la Longueuil- prin Certificatul de teologie ortodoxa- precum si Serviciul de animatie biblica si pastorala, IKTUS, de la UQAM, au depus eforturi deosebite pentru ca aceasta sarbatoare a UNITATII SPIRITUALE SI CULTURALE sa aiba loc intre 15 si 17 iunie.

In prima zi, 15 iunie, a avut loc parastasul pentru robul lui Dumnezeu Mihai Eminescu. Slujba de pomenire s-a tinut la Biserica Sf. Ioan Botezatorul.

Ce de a doua zi, 16 iunie, a dat posibilitatea unui larg auditoriu sa asiste la conferinta despre « Importanta unitatii spirituale si culturale ». Invitat, parintele Gheorghe Calciu.

Apreciat printe cei mai tineri, controversat de multi varstnici, parintele Calciu si-a expus crezurile sale, adresandu-se, ca si in alte dati, tuturor romanilor, dar avand grija sa sublinieze ca tinerii au menirea purtarii valorilor neamului mai departe in timp.

Octav Mihai, presedintele Clubului Studentilor Romani de al Universitatea McGill, prezent la intalnire, ne-a declarat :

«  Multi dintre studentii din clubul nostru il cunosc pe parinte si suntem onorati sa facem parte dintre organizatorii conferintei dansului. Bineinteles ca parintele Calciu este printre persoanele cele mai in masura sa vorbeasca despre spiritualitatea romaneasca si, in particular, unei audiente tinere. Suntem tineri si avem nevoie de mentori mai presus de toate. Este trist ca din cauza unor disensiuni care nici macar nu ne privesc nu putem sa gasim sprijinul necesar in comunitatea din Montreal. Am spus-o si o repet, nu vrem sa preluam sis a continuam scandalurile celor de alta generatie decat noi. Scandalurile acestea constante din comunitate duc la ruperea legaturilor cu “pamantul stramosesc”… Evident acest gen de conferinte constituie, din punct de vedere cultural, o oportunitate care nu trebuie ratata. Totusi, in acelasi timp, pentru un crestin ortodox conferinta poate fi echivalenta cu iintalnire de taina in care Harul Divin se revarsa peste inimile celor prezenti…Orice tanar are o viata spirituala intense. Problem ape care eu o gasesc imperativa, in ceea ce priveste pe tinerii din Montreal, este aceea ca pe fondul acelui “pragmatism American”, si poate din cauza disensiunilor intre bisericile crestine ortodoxe de aici, tinerii nu au acces la o educatie spirituala adecvata.

Parerea mea e ca la noi in comunitate, si poate in toata societatea romaneasca, cramponarea de trecut se face intr-un stil obsedant, ignorand in acest fel prezentul si viitorul. Exista, totusi, o tendinta in comunitate pentru a infiinta grupuri de tineri cam pe langa fiecare asociatie, comitet, parohie romaneasca din Montreal. Problema este ca mai toti acesti tineri sunt, mai delicat sau mai brutal, manipulati de catre cei care i-au format. Gasesc emorma pierderea acestui potential intelectual, artistic si cultural pe care il constituie tinerii.

Prin toate actiunile noastre am incercat sa facem apel la unitate. Dar singuri nu putem schimba mare lucru. Toate acestea ca sa revenim la problema de plecare. Daca cei in varsta nu creeaza mediul propice in care tinerii sa aiba acces la o educatie spirituala de calitate, exista riscul ca generatiile tinere sa piarda credinta parintilor lor. Problema este foarte complexa si ar trebui discutata cu mare seriozitate. »

Cea de-a treia zi, 17 iunie, a oferit ocazia participarii la serviciul religios tinut la capela ortodoxa Sfintii Chiril si Metodiu, precum si a vizitarii bibliotecii ortodoxe « Alexandre », ambele aflate la domiciliul profesorului universitar John Hadjinicolau, responsabilul Certificatului de teologie ortodoxa de la Universitatea din Sherbrooke.

Poate ca documentarea facuta cu prilejul acestei sarbatori spirituale nu a fost suficienta, poate ac evenimentul nu a fost – pentru unii- suficient de convingator...Sa admitem, totusi, spre implinirea de sine a noastra, parinti si pedagogi, ca putem gasi rezerve de intelepciune pentru a ne alatura TINERILOR nostri in nevoia lor de frumos, de lumina, de inaltare spirituala...