TRIBUNA NOASTRA
anul 2 • nr. 19, MARTIE  2000

O politica de imigratie activa

 

Este de notorietate faptul ca atat Quebecul cat si Canada in general reprezinta destinatii de emigratie foarte cautate. Poate nu in aceeasi masura ca Statele Unite dar nici foarte departe de acestea.

Intrucat Canada face parte din prime sapte puteri economice ale lumii, un dosar de imigrare aprobat este, in primul rand o adevarata victorie pentru solicitant. Aceasta a dus la o stare de lucruri, rasfranta in politica de imigrare dusa de Canada. Autoritatile federale, precum si cele ale provinciei Quebec s-au multumit, intotdeauna, sa faca o selectie riguroasa in privinta candidatilor. Criteriile de baza au fost intodeauna capacitatea financiara a noilor veniti ori calificarea lor superioara intr-o profesie, ori ambele calitati la un loc. Statisticile canadiene din ultima perioada au aratat, spre surprinderea multora, o tendinta demografica de regresie ! Sporul natural se dovedeste a fi in scadere, astfel ca apare riscul imbatranirii rapide a populatiei tarii. Se pare chiar ca provincia Quebec, detine un de neinvidiat loc fruntas in cadrul acestei tendinte !

Rezultatul, in timp al acestei evolutii va fi scaderea raportului numeric intre indivizii activi si cei de varsta a treia, retrasi din activitatea economica.

 Solutia ramane, ca si pana acum, afluxul de immigranti. In mod logic, cererea de mana de lucru va creste. Fenomenul incepe deja sa fie mai marcat decat in anii precedenti, boom-ul economic fiind doar una din cauzele lui. Si este nevoie atat de mana de lucru cu calificare scazuta, cat, mai ales de personal cu inalta calificare intr-un numar crescut de domenii.

Desigur, selectia pasiva a candidatilor admisibili la imigrare va putea acoperi, in parte, nevoile viitoare. Dar asta inseamna totusi, o politica bazata pe aleatoriu, dependenta de masa candidaturilor si de proportia de specialisti bine calificati in cadrul acestei mase.

Iata de ce ne intrebam daca nu s-ar putea efectua o schimbare de conceptie in aceasta privinta.

In loc de a selectiona pasiv specialistii, ar putea cumva, guvernul canadian, gasi mijloace de a crea, in strainatate chiar, adevarate « pepiniere » de viitori experti legati prin contract de o imigrare in Canada, la sfarsitul anilor de pregatire ?

Ne gandim la selectia de adolescenti dotati, carora li s-ar putea asigura conditii de studiu in tara lor si carora li s-ar oferi, in schimbul acestei sponsorizari, un angajament de stabilire definitiva in Canada, eventual chiar cu precizarea companiei care ii va angaja ?

Ar fi, in fond, o alta aplicare a unui sistem care a dat rezultate excelente in Japonia timp de multi ani si care, prin largirea bazei de selectie, ar avea sanse chiar mai mari decat varianta nipoa !

Exista sisteme de invatamant superior de foarte buna calitate in tarile din Estul Europei. Dupa terminarea studiilor si dobandirea unei anumite experiente profesionale, foarte multi specialisti din aceste tari pleaca in strainatate, in cautarea unui salariu mai bun, a unor conditii de cercetare si creatie superioare. Numai ca ei pleaca dupa ce au beneficiat de un invatamant foarte ieftin sau gratuit.Deci, dupa ce au grevat bugetul unei tari si asa sarace.

Introducerea si aplicarea adecvata a unui sistem de recrutare si sponsorizare timpurie a specialistilor din alte tari ar putea avea efecte benefice pentru ambele parti.

Pentru Canada, ar crea un flux relativ constant, controlabil in toate sensurile, cu cheltuieli relativ mici.

Pentru tarile « furnizoare », ar fi o injectie de numerar in valuta, util pentru satisfacerea multelor lor nevoi de dezvoltare, inclusiv dotarea moderna, « la zi », a laboratoarelor etc.

Nu ne propunem aici o dezvoltare a subiectului dar suntem siguri ca un studiu de fezabilitate, care sa includa si posibilitatile unor aranjamente la nivel diplomatic in acest sens, ar duce la concluzii foarte interesante.