TRIBUNA NOASTRA
anul 2 • nr. 16, OCTOMBRIE 1999

Aproximativ 80 la suta din companiile canadiene sunt societati private. Ele reprezinta, de altfel, baza economiei tarii. Omul de afaceri, fie el comerciant, industrias sau financiar, initiatorul, creatorul sau promotorul de companii reprezinta o valoare de prim ordin in societate. El, prin activitatile sale, creeaza locuri de munca, avutie nationala, stimuleaza cresterea nivelului de trai, progresul tehnic si stiintific, pana si evolutia vietii artistice si culturale, chiar daca nu o face in mod direct si explicit.

Recunoasterea rolului de motor economic si social al omului de afaceri a atras dupa sine o adevarata revolutie a conceptiilor in cadrul societatii moderne.

Pe plan educational atentia se indreapta tot mai mult spre stimularea initiativei, spre asumarea de responsabilitati, spre o mai profunda cunoastere si autoevaluare a propriilor posibilitati si inclinatii.

Principiile clasice, de rigoare si disciplina-respectate pana la exagerare, uneori- se vad inlocuite printr-o atitudine mai relaxata fata de manifestarile de initiativa ale copilului, ale adolescentului. Se renunta tot mai mult la a impune o supunere oarba din partea obiectului procesului educativ, cerinta altadata considerata drept fundament al pregatirii pentru viata. Vechea conceptie, dupa care “nu poti fi un bun general daca mai intai nu ai fost un bun soldat”, isi pierde tot mai mult importanta. Pe vremea cand infanteria era « regina bataliilor », instructia ostaseasca, bazata pe comenzi de front, de mars si de lupta, era de neignorat din partea unui comandant. Tehnologia moderna a schimbat insa totul, inclusiv raporturile dintre subordonati si superiori.

La fel si in viata contemporana.

Tanarul invata astazi ca are nu numai nevoia, dar si libertatea de a se manifesta, de asi descoperi propriile coordonate ale vocatiei. Faptul ca nu toti inteleg adevaratul scop al acestei libertati aproape nemarginite, constituie o alta problema. Dar este stiut deja ca absenta oricaror exigente, sau reducerea lor sub un minim rezonabil, pregatesc si ele esecul, in alt mod decat supusenia impusa, insa cu efecte chiar mai dezastruoase decat aceasta.

Libertatea de initiativa are ca obiectiv, in plan educational, dezvoltarea creativitatii. Aceasta trasatura este mai mult decat necesara in zilele noastre. Creativitatea este insasi esenta spiritului omului de afaceri. De aceea, nici scoala nu poate neglija pregatirea tinerilor sub acest aspect.

De cativa ani,  a fost inclus, la nivelul secundar, un curs obligatoriu de economie, cu un accent deosebit pe dezvoltarea spiritului de initiativa antreprenoriala. Provincia Quebec, ramasa oarecum in urma, o perioada, in privinta initiativei in afaceri, a investit recent, imense sume de bani in cercetare si educatie.

Efectele incep sa fie vizibile, dar anumite fenomene, legate de efectul atingerii deficitului bugetar « zero » , nu au putut fi evitate. Aceasta deoarece toate vorbele frumoase de pe lume nu valoreaza prea mult in lipsa banilor.

Banii, care « de acolo de unde intra ei, iese sufletul » zicea un comper de radio. Chiar asa sa fie ???

Nimic mai fals si mai demagogic! Daca de undeva, unde apar niste bani, mai multicei, bineinteles, se pare ca a disparut sufletul, asta nu inseamna decat ca el nu fusese acolo de la bun inceput!

Ca sufletul si banii pot face casa buna o devedeste multimea de societati si actiuni de binefacere, care nu ar exista fara bani! Oare de aceea cei ce se servesc acum de zicala de mai sus n-au contribuit niciodata la un fond parohial, macar?

Ca sa nu « alunge » sufletul?

Sa nu ne lasam amagiti de niste vorbe otravite, mai mult o justificare neroada pentru cei care n-au prea fost in stare sa realizeze ceva mai serios.

 Pragmatismul si initiativa in afaceri duc la realizari in plan economic. Iar realizarile in plan economic sunt trambulina necesara pentru implinirea nazuintelor spirituale, pentru o viata mai buna si pentru afirmarea ideilor umaniste.