|
TRIBUNA
NOASTRA |
GGena Manageriala
Psihologia publicitatii
Basile Gliga
| Psihologia publicitatii nu
difera in trasaturile sale esentiale de cea a vanzarii produselor. Ceea ce
este si firesc deoarece publicitatea este primul act al vanzarii. Publicitatea sub toate formele ei, trebuie sa tina cont de reactiile cumparatorului. Trebuie sa cunoasca starea de spirit a categoriei careia i se adreseaza si sa caute mijloacele cele mai convingatoare. O mare parte din publicitate cauta sa atinga "corzile" general sensibile si dispozitiile de baza ale temperamentelor umane. Orgoliul este, dupa cum se stie, un defect destul de frecvent, el facand parte din natura umana. De aceea, multe fraze publicitare sunt bazate pe flatare si pe stimularea acestui orgoliu. Ele se adreseaza potentialului cumparator ca unui "component", "cunoscator", "persoana de bun gust", "cu capacitate de discernamant" si asa mai departe. Spiritul de imitatie este firesc la copii, in timp ce la adulti el denota mai ales lipsa de maturitate, de judecata profunda. El este, insa, deseori intalnit in fenomenele de massa. De aceea si este exploatat di plin in publicitate. Anunturile clameaza ca produsul X "...este folosit pe scara larga de catre..." si citeaza de obicei nume de persoane cu notoritate, eroi populari din sport, cinema etc. Snobismul deriva din aceeasi categorie de sociabilitate precum imitatia. El se bazeaza, insa, pe dorinta de a apartine unei categorii distincte, in majoritatea cazurilor fiind vorba de categoriile care-si pot permite sa plateasca mai scump un produs, mai ales pentru faima marcii lui de fabricatie sau de comercializare. Anunturile se adreseaza celor ce tintesc sa para deasupra propriei lor conditii sociale afiseaza si ele fotografiile unor persoane notorii, stimuland snobismul celor ce vor sa treaca drept egalii acestora. Publicitatea de moda constituie un exemplu graitor pentru acest gen de propaganda comerciala. Dorinta de schimbare, de
variatie se intalneste deseori la persoanele emotive, care nu scapa nici
ele "tirului" bine reglat al mijloacelor de publicitate. Ignoranta poate fi si ea exploatata fara margini. Anunturi naive sau cu un continut infantil, nu au trecere la persoanele instruite, dar se bucura de un succes deosebit in randurile celor cu o instructie precara, acestia fiind, la urma-urmelor, intr-un numar destul de mare si dispusi sa dea crezare oricaruia care se prezinta drept "doctor", "profesor", sau cine mai stie ce alte titluri universitare, si care le "dezvaluie" secretele unei lotiuni sau a unui aparat de mare tehnicitate si de mica utilitate, prezentat insa ca un fel de "minune a socolului". Curiozitatea. Iata o alta fateta a spiritului uman, bine folosita in lansarea produselor noi. Prudenta, considerata de psihologi ca un amestec de emotivitate si depresie, nu scapa nici ea obiectivului publicitatii, care, insa, nu-si propune sa o stimuleze ci, dimpotriva, sa o contracteze, spre a elimina ezitarile celor prudenti in fata noilor marfuri oferite. Referintele si atestarile sunt armele obisnuite cu care mijloacele de publicitate cauta sa infranga prudenta cumparatorului patit. Inertia si obisnuinta se manifesta printr-o lipsa de vointa si prin oroarea de a lua decizii. De aceea, cei care fac parte din aceasta categorie vor accepta totul fara sa faca un gest de impotrivire. Ca un exemplu dintre cele mai intalnite sa amintim doar livrarea la domiciliu a unor marfuri necomandate, pe care vi se cere sa le platiti doar in cazul retinerii lor. Inertia face pe multi sa se supuna, scutindu-si astfel drumuri si oboseala pentru reexpedierea coletelor nedorite. Ia acest
secol, in zorii caruia a aparut pentru prima data in istorie, cunoasterea
psihologica a individului, aceasta cunoastere a ajuns la o utilizare
fantastic de extinsa, publicitatea moderna fiind de neconceput fara
un studiu de psihologie a segmentului de piata avut in vizor de comercianti. |