TRIBUNA NOASTRA
anul 2 • nr. 11, APRILIE 1999

Actualitatea politica

CNAICCO, sau Ce N-Ai Combatut Creste si Odrasleste...

Dan Liviu Nicolae

 

Cam asa ar trebui, probabil, interpretata sigla "Consiliului National de Actiune Impotriva Coruptiei si Crimei Organizate", pruncul zamislit acum doi ani de presedintele Emil Constantinescu si nascut mort din pricina unor mari deficiente congenitale: lipsa de constitutionalitate (subordonarea unor puteri ale Constitutiei ca independente) cu consecinta fireasca absenta unei legi speciale, penetrarea structurilor sale, asa cetoase cum erau ele, de chiar reprezentantii "cei mai autorizati" ai Coruptiei si asa mai departe...

Domnul Constantinescu a dorit sa apara in ochii lumii ca un cavaler al dreptatii, pornit sa curete economia si administratia de banditismul care le sufoca. Dar cum putea s-o faca aflat in fruntea unui organism nefunctional impanat chiar cu cei din categoria pr care isi propusese s-o desfiinteze? Se stie ca cel mai bine te aperi de glontul pustii aflandu-te tu insuti cu degetul pe tragaci. Lucrul perfect cunoscut si de liderii coruptiei din Romania, care s-au priceput sa umple Parlamentul pe cam toate listele de partid dupa cum au stiut si sa se infiltreze in reprezentantele teritoriale ale numitului organism zis "anti-coruptie". Nu numai reducandu-le la o impotenta totala dar si folosindu-se de pozitia castigata pentru a-si acoperi mai bine afacerile murdare si a lovi in concurenti. Presa din Bucuresti continua sa fie plina de dezvaluiri ale matrapazlacurilor la nivel inalt, dar Puterea habar n-are. Se gasesc tot timpul potlogari marunti care sa serveasca drept justificare si lauda pentru "activitatea" CNAICCO, dar marii jefuitori continua se se afle sub inalta protectie. Nici nu mai dam exemple, deoarece banuim ca sunteti deja satui de cele ce cititi pe Internet.
Asta nu inseamna, insa, ca nu vedem ce se ascunde in spatele discursurilor si declaratiilor sforaitoare: o complicitate deplina intre mafie si Putere.
Banci inca proprietate de stat, precum Bancorex, sunt aduse in pragul falimentului de creditele neperformante care le decapitalizeaza. Guvernul "economistului" - de fapt, profesorului de istorie a economiei - Radu Vasile care, de cata economie cunoaste, a dat-o pe poezie, nu mai stie ce taxe si impozite noi sa nascoceasca pentru a avea de unde sponsoriza activitatea paguboasa a institutiilor financiare.
Faimoasa excrocherie denumita SAFI, mai mare poate decat Caritasul, n-a dat inca nici un vinovat mai acatarii. Si asa mai departe...
Sa fi fost CNAICCO o tentativa de lupta contra coruptiei? Sau doar o modalitate smechera de a mai trage de timp in folosul asilor "ingineriei financiare"? Spunem asta cu atat mai mult cu cat, intre timp, au aparut si niste "inginerii vamale" de ti se taie respiratia - nu numai de fumul "Tigaretei II", ci si de cel al tigaretei III care iese la lumina... Ca sa nu mai vorbim de privatizarile "originale" sau de inzestrarile luxoase ale celor doua Camere, inzestrari care, potrivit unei "traditii" deja inscaunate, vor pleca din sedii o data cu "alesii" ce si-au incheiat mandatul !
Ni se pare greu, daca nu chiar imposibil de crezut ca un om care si-a ingaduit sa candideze la presedentia Romaniei si care a reusit sa castige suficient electorat pentru a ajunge in functie, are in el atata naivitate incat sa gireze in necunostinta de cauza un organism deturnat impotriva propriului obiectiv inca din pornire! Cu atat mai abitir, cu cat presa bucuresteana vorbeste de anumite ciudatenii si nebulozitati (sa nu le spunem altfel) in amestecul copiilor presedintelui Constantinescu intr-o afacere de calibrul celei de la ARO-Campulung, unde n-a fost vorba de nici un control serios dupa ce implicarea celor doi a devenit evidenta... Sigur, prezumtia de nevinovatie trebuie sa functioneze in toate imprejurarile. Dar, atunci, de ce nu s-a mers pana la capat cu verificarile?

Ar mai fi ele, multe de povestit, daca am fi o publicatie bucuresteana. Pentru noi, cei de-aici, din Canada, lucrurile prezinta importanta mai ales sub aspectul reputatiei care, asa cum a demonstrat experienta de pana acum, se poate extinde asupra tot ce este sau se vrea  romanesc sub o forma sau alta.
O asemenea perspectiva doare si dauneaza. Iata de ce ne intrebam si noi cand - si cum - lupta anticoruptie va deveni reala si eficienta pe plaiurile carpato-dunarene?