TRIBUNA NOASTRA
anul 1 • nr. 4, iulie - august 1998

A fi inseamna a iubi! Cum s-ar putea explica cat mai bine aceasta lege ce ne insoteste in ceea ce facem? De la fatul nou nascut si pana cand trecem de cealalta parte a perdelei de lumina, toti beneficiem de avantajele sau suferim consecinta acestei realitati. Da, punand iubire si pasiune in actiunile noastre de zi cu zi, sentimentul de a ne bucura de fiecare clipa este mai mare, traim cu adevarat. Altfel spus, ele vin la noi atrase ca de un magnet. Ori viata de aceea ne este data, pentru a ne ameliora. Copii cand se joaca, o fac cu placere, traiesc intens, sunt absorbiti, se abandoneaza jocului liberandu-se de orice grija.

Artistul, in momentele sale de creatie, este departe de a face un efort.

Artistul transpune sub o anumita forma propriul sentiment de iubire fata de subiectul ales.

Acea stare fecunda genereaza clipe de neuitat ale vietii sale. Cand zidim, cand construim, cand lucram, cand facem sau refacem,cantitatea de iubire ce am pus in gandurile noastre determina rezultatul muncii, care, privit ulterior, ne va da satisfactie.

Cum invatam pentru un examen cand ne este draga materia de studiu ?

Cum traim victoria inaltatoare a notei de succes ?

Sunteti in masura sa va aduceti aminte de anumite momente intime petrecute cu persoana ce o iubiti cel mai mult ?

Puteti trai, inca o data, acele sentimente ?

Puteti vedea acele imagini, auzi aceleasi sunete si simti aceeasi ambianta de atunci ?

Sper ca suntem de acord : traim cand iubim.

De aceea este preferabil sa iubim ceea ce facem si sa facem ceea ce iubim.

Pe aceasta planeta ne putem alege prezentul, starea de spirit in care vrem sa fim.

Avem aceasta capacitate.

Dar despre acest avantaj vom vorbi intr-un viitor articol. A fi inseamna a iubi ! Sau invers !