TRIBUNA NOASTRA
anul 1 • nr. 4, iulie - august 1998

Legea nr. 52 din 7 iulie 1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori a pus bazele infiintari pietii de capital in Romania. Prin aceasta lege s-a reglementat statutul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) si s-au stabilit principiile de functionare ale pietelor de valori mobiliare, cu institutiile si operatiunile specifice ale acestor piete.

Obiectul pietii de capital romanesc il formeaza actiunile, obligatiile si alte titluri emise de societatile comerciale, precum certificate emise de Fondul Proprietatii de Stat, care pot fi negociate prin ordine de vanzare-cumparare si pot fi oferite sau cerute pentru schimb cu alte valori mobiliare, in conditiile pietii valutare.

In Romania exista doua piete de capital:
- piata bursiera sau Bursa de Valori Bucuresti (BVB);
- piata extrabursiera - RASDAQ - organizata dupa sistemul american NASDAQ

Indicele de operare pe piata bursiera romaneasca este indicele BET (ROL) in lei si BET (USD) pentru dolari americani.
Valoarea de plecare a indicelui BET (ROL) a fost stabilita la 1000 lei, iar indicele BET (USD) se calculeaza la cursul dolarului in ziua respectiva, comunicat de Banca Nationala a Romaniei (BNR).
Indicele BET este ponderat cu capitalizarea bursiera si a fost creat pentru a reflecta tendinta preturilor celor mai lichide zece actiuni tranzactionate la BVB.
Pentru selectionarea celor zece actiuni care formeaza portofoliul indicelui BET trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
- actiunile sa fie cotate la categoria 1 a BVB;
- actiunile sa aiba cea mai mare capitalizare a bursei;
- actiunile sa asigure diversificarea portofoliului indicelui;
- actiunile sa fie cele mai lichide.

Dupa un inceput mai greu, s-a ajuns la finele anului 1997 sa se tranzictioneze prin BVB un numar de 76 societati, din care 13 la categoria 1 si 63 la categoria a doua, iar la mijlocul lui 1998 s-a depasit cifra de 100, respectiv 104, din care 17 la categoria 1.

Piata extrabursiera RASDAQ i-a dezamagit pe investitori. Dar din punct de vedere statistic, situatia nu este chiar asa de rea. Mentinerea unei tendinte crescatoare a sumelor intrate pe piata de capital se explica prin preterile foarte mici ale actiunilor. Faptul ca vanzarile reprezinta aproape jumatate din volumul cumpararilor demonstreaza orientarea investitorilor spre actiuni mai performante.

Dar preturile actiunilor cotate la bursa sunt influientate nu numai de situatia economica a societatii respective, ci si de factorii politici interni si externi.
Astfel, anuntarea neadmiterii Romaniei in NATO, a facut ca valoarea actiunilor sa scada drastic, indicele BET ajungand la cea mai mica valoare (603,78 puncte, la 26 iunie 1998). La aceasta s-a adaugat prabusirea pietelor asiatice si criza economica din Rusia. Socul cutremurelor financiare s-a facut resimtit si in Polonia, Cehia si Ungaria, care insa si-au revenit rapid dupa 26 iunie.

Daca bursele din Varsovia, Praga si Budapesta s-au redresat, nu acelasi lucru se poate spune si despre bursa din Bucuresti, unde pe langa socul asiatic si rusesc, a existat si impactul ratingului riscului de tara, evaluare facuta de cunoscutele agentii Standard & Poors si Thomson Bankwatch. Drept urmare, indicele BET a scazut vertiginos ajungand la 637,59 puncte la 30 iunie, fata de februarie-martie, cand avea 800 puncte. Oferta Romaniei aproape ca nu mai interesa pe nimeni.
Inrautatirea balantei financiare a Romaniei, prin cresterea volumului importurilor si scaderea exporturilor, precum si amanarea semnarii acordului cu FMI si Banca Mondiala, au facut ca guvernul sa aleaga varianta imprumuturilor pe pietele internationale de capital, valoarea eurobondurilor ridicandu-se la 250 milioane de dolari, cu o perioada de maturitate de cinci sau sapte ani. Dar datorita inrautatirii situatiei indecelui BET, s-a renuntat la aplicarea ei in continuare.

In prezent, piata romaneasca de capital nu ofera sanse de dezvoltare, dar se spera, asa cum precizau unii analisti ai bursei romanesti, ca ea sa revina, spre toamna la valoarea lunii octombrie 1997, ca efect al privatizarii Romtelecom si Romgaz, precum si a Bancii Romane de Dezvoltare si Bancpost.
Astfel, se spera atragerea unor investitori straini.