TRIBUNA NOASTRA
anul 1 • nr. 2, mai 1998

STUFLU NOU IN DIASPORA...

Basile Gliga

  Traind in Romania anilor de comunism, noi am vazut distrugerea celor care aveau curajul sa spuna adevarul. Cuprinsi de spaima, am inchis ochii si ne-am retras in tacere. Fara un mediu in care adevarul sa fie pretuit, teama devine omniprezenta, oamenii cad prada injosirii, iar drepturile fiintei umane sunt nesocotite. Minciuna influienteaza negativ emotiile, echilibrul fiintei noastre. Ne imbolnavim singuri prin ceea ce gandim, ca si prin ceea ce facem si cum facem.

Pentru vindecare, atat la nivel individual cat si social, adevarul este cel mai bun remediu. Diaspora nostra a fost si este o rezonanta a realitatilor din Romania. Purtam in noi incarcatura culturala si educationala a lumii din care venim. In majoritatea cazurilor, integrarea noastra in noile societati se situeaza la nivelul ratiunii, emotionalul ramanand profund ancorat in spatiul in care ne-am format in primii ani de viata. Datorita acestui fapt, asociatiilor, bisericilor le revine rolul de a crea, in contextul social existent, elementele indispensabile echilibrului comunitar. Totodata, se asteapta cresterea, in viitor, a rolului social al organizatiilor de afaceri. Detinand resursele financiare adecvate, scestea vor fi impuse de realitatile anilor ce vin (viata are caile si solutiile ei, care de multe ori ne surprind) sa se angajeze din ce in ce mai mult in rezolvarea problemelor societatii, preluand sarcinile unei institutii ale societatii civile si asumandu-si in chip sporit responsabilitatea pentru soarta ansamblului comunitatii. Cu toate ca scopul initial al unei organizatii de afaceri este acela de a genera profituri cu ajutorul productiei si distributiei bunurilor, in ultimii ani se vorbeste tot mai mult de efectele morale pe care le produc asemenea organizatii in societate, dincolo de suma efectelor financiare. Cand spun toate acestea, ma gandesc concret la contributia covarsitoare pe care o au unele firme, precum Bombardier, Grupul Jean Coutu, Quebecor, alaturi de alte sute de companii, au avut-o si o au in Canada, in Quebec.
Marile companii nord-americane investesc in cercetare si, in ultima vreme, mai ales in SUA se vorbeste din ce in ce mai mult despre rolul lor in finantarea invatamantului de massa.
In sanul diasporei romane a aparut, in deceniile trecute, dar continua sa apara si acum numeroase asociatii care, din pacate, sunt insuficient cunoscute. Unele nu sunt cunoscute aproape de loc, daca nu sunt ignorate de-a dreptul. Majoritatea asociatiilor, a rezultat din studiile si cercetarile efectuate, se bazeaza pe subventii guvernamentale, fara a cauta sa-si creeze o baza in sanul comunitatii in care functioneaza si fara a concepe un program de autofinantare.
Unele asociatii si fundatii depun eforturi deosebite pentru ameliorarea conditiilor noastre de imigrant, ajutand, totodata, si pe fratii nostri din Romania. Iata de ce, consideram util sa vorbim, in paginile noastre, despre aceste asociati care de-a lungul timpului au avut si continua sa aiba un aport deosebit, alaturi de bisericile din comunitate.

Generatiile primului val, sosite imadiat dupa cel de al II-lea Razboi mondial, au dus o viata sociala deosebit de activa, avand mandria de a fi romani. Generatiile urmatoare, pline de spaima "mainii lungi" din tara, au cautat sa se izoleze. Unii, mai dornici de manifestare, s-au alaturat asociatiilor existente. Au aparut o multime de societati, formatii ... pilotate de la Bucuresti pentru a satisface setea de imagine a regimului tertionar.

Mai exista si o categorie oarecum "originala" : categoria "asociatiilor" sau "societatilor" create pentru a satisface orgolii sau interese personale, neavand nici o baza reala la nivelul comunitatii.

Un suflu nou pare sa se face simtit dupa evenimentele din decembrie '89. Spaima incepe sa se risipeasca, oamenii se aproprie unul de altul, chiar daca o fac cu oarecare sfiiciune. Inca. Noii guvernanti ai Romaniei, deschizand portile spre democratie, par a fi inteles ca emigratia are o dimensiune apreciabila in ceea ce priveste legatura cu Occidentul. De aceea au inceput cultivarea Disporei. Daca in Romania se va crea un cadru legistativ care sa permita dezvoltarea economiei de piata, dezvoltarea democratiei si inlaturarea coruptiei care macina societatea romaneasca, vor incepe sa apara premizele unei lumi civilizate pentru generatiile care vin.

In aceste conditii, socotesc eu, orice roman de buna credinta din Diaspora va avea motive de satisfactie. Noi suntem, in majoritate, cetateni ai tarii in care ne-am stabilit. Avem resursele noastre personale si sociale, dorim sa fim de folos tarii de obarsie. Iata motivul pentru care consider ca aceea care pescuiesc bani din partea guvernului roman sub un pretext sau altul, o fac numai pentru ei si in numele lor, nu in numele nostru, al Diasporei.

Si pe urma, atunci cand vorbim de starpirea coruptiei, n-ar trebui sa trecem cu vederea un aspect ce mi se pare important: fiind si o atingere a drepturilor persoanei, coruptia este un atentat la proprietatea privata, inainte de a fi un atentat moral. Asadar, dupa mine, prima masura impotriva coruptiei ar trebui sa fie intarirea si garantarea proprietatii private.
Garantare ce straluceste prin absenta in actuala Constitutie a Romaniei.