TRIBUNA NOASTRA
anul 1 • nr. 2, mai 1998

Problema riscului de investire a capitalului a capatat importanta odata cu extinderea operatiunilor bancare pe plan international. Astfel, bancherii au devenit interesati in cunoasterea evenimentelor , riscul la care era supus capitalul ce urma sa fie investit in anumite tari. In acest scop foloseau o retea complicata de agenti secreti ce urmau sa se infiltreze in diverse domenii de mare importanta ale administratiei si sa raporteze bancilor eventualele probleme pe care le sesizau in tara respectiva pentru a evita riscuri prea mari in plasarea banilor.
Cu timpul, locul acestor "spioni" a fost luat de agentiile specializate in evaluarea riscului de tara sau de regiune, numite "agentii de rating". (In sens strict, rating inseamna evaluare).

Desi in multe cazuri, analistii riscului de tara erau contrazisi de analistii in macroeconomie sau chiar de guvernele respective, pe motiv ca nu sunt luate in calcul o serie de factori care, cu timpul, ar fi caracterizat mai realist mediul financiar, datorita internationalizarii relatiilor financiar-bancare, marile banci apeleaza tot mai des la serviciile agentiilor de rating, inainte de a acorda imprumuturi tarilor respective.

Importanta agentiilor de rating a crescut odata cu destramarea lagarului comunist si trecerea tarilor respectiva de la economia de comanda la cea de piata. Ca urmare a acestei situatii, pentru a crea conditii fluxului de capital occidental, atat de necesar restructurarii economice, a fost nevoie ca analizele si indicatorii economici folositi acolo sa fie pusi in concordanta cu exigentele occidentale.
Aparitia "pietelor emergente" (piete ramase in urma din punct de vedere economic) cu un potential investitional ridicat a schimbat modul de gandire al Occedentului industrializat, lucru care a dus la conceptul "globalizarii fluxurilor de capital".
Orientarea fluxurilor de capital spre pietele emergente a dus la evaluarea atenta a riscului investitional, a asa-zisului "risc de tara". Astfel, dupa 1990, in analiza riscului de tara au capatat pondere insemnata factorii politici si sociali, acestia avand o mare importanta im stabilitatea economica si deci, in dimensionarea sanselor de recuperare a investitiei.

In acelasi timp a crescut si ponderea riscului valutar in analiza riscului de tara. Societatile financiare cumpara tot mai multe activa in valuta tarii in care investesc capitalul si sunt interesate sa cunoasca, de la bun inceput, modalitatea de convertire a profitului obtinut.
Unele institutii financiare au gasit solutii pentru evitarea riscului valutar. Astfel, banca de investitii DEUTSCHE MORGAN GRENTELL care a realizat o premiera pe piata romaneasca de capital lansand primul program GDR (Global Depository Receipt) romanesc, prin emiterea pe piata internationala de capital a actiunilor LAFARGE-ROMCIN, sub forma certificatelor de depozit globale. Banca depozitara este BANKERS TRUST, astfel ca investitorii institutionali vor avea acces direct la actiunile companiei LAFARGE-ROMCIN fara a mai fi supusi riscului valutar, intrucat GDR-urile se tranzactioneaza in dolari US, si nici riscul de repatriere a profitului, provocat de neconvertabilitatea contului de capital.
Desigur, acest sistem are avantajul ca ofera acces unui numai mare de investitori si la o piata cu lichiditate sporita.

O data cu solicitarea de imprumuturi la organismele internationale, Romania a intrat in atentia agentiilor de rating.
La inceputul acestui an, agentia de rating Standard & Poor's atragea atentia ca Romania, "dupa un debut promitator la inceputul anului 1997, cand un program de austeritate a fost implementat cu asistenta FMI si a Bancii Mondiale, reforma structurala a stagnat in a doua jumatate a anului trecut. Masurile luate sub indrumarea FMI, in special inchiderea intreprinderilor cu pierderi, nu au progresat suficient".
De asemenea, agentia sublinia "lipsa vointei politice a guvernului in rezolvarea aplicarii reformei economice din cauza masurilor nepopulare, respectiv inchiderea intreprinderilor si cresterea ratei somajului".

Desi Romania a fost avertzata inca de la inceputul acestui an asupra posibilitatii inrautatirii riscului de tara, iata ca, recent, agentiile de presa precizau ca "Romania primeste un avertisment extrem de important de la cea mai importanta agentie de rating a tarilor care imprumuta de pe piata internationala capital - agentia de evaluare Thomson Bankwatch".

Potrivit aceleiasi agentii, riscul de tara al Romaniei s-a inrautatit, ajungand de la "BB" la "B+". Acelasi pas inapoi a fost facut si de bancile comerciale, astfel ca ratingul privind datoria pe termen scurt in moneda nationala, a scazut de la "LC1" la "LC2", iar ratigul pentru datoria bancilor a scazut de la "BB" LA "B+".
De mentionat ca scala de notare a agentiei Thomson Bankwatch incepe cu "AAA" si reprezinta cea mai inalta notare pentru o tara sau institutie care a primit un credit pentru care nu exista nici un fel de risc de rambursare, iar nivelul cel mai scazut de notare este "D" si reprezinta tara sau institutiile care sunt in imposibilitatea de a-si onora datoriile.

Sa nu uitam ca, la inceputul anului 1996, faimoasa companie americana MERRILL LYNCH a facut primul plasament privat de 50 milioane dolari US, distribuind investitorilor sai prima emisiune a Romaniei pe pietele internationale de capital. De asemenea, tot Merrill Lynch a reusit sa subscrie si sa lanseze prima emisiune de eurobonduri a Romaniei, in valoare de 225 de milioane $ US, emisiune care s-a bucurat de succes si, drept urmare, emisiunea a fost ulterior majorata cu 50%.

In februarie 1997, Romaniei i-au fost acordate ratinguri de credit favorabile din partea agentiilor de prim rang. Drept urmare, ea a revenit spectaculos pe piata de capital, printr-o gama variata de instrumente, acoperind diverse segmente ale pietii, iar investitorii straini devenisera interesati de titlurile de valoare romanesti.

Banca Comerciala Romana a fost prima banca romaneasca care a ptimit ratinguri pentru credit international din partea renumitelor agentii MOODY'S si STANDARD & POOR'S.
De asemenea, compania RENEL a fost prima companie romaneasca intrata pe pietele internationale de capital fara garantia statului, atunci cand MERRILL LYNCH a subscris un plasament privat pe o perioada de cinci ani pentru aceasta firma, in valoare de 147 milioane dolari US.

Desigur, instabilitatea politica prelungita datorata schimbarii guvernului, precum si neintelegerile dintre premierul Radu Vasile si negociatorul sef al FMI, Poul Thomsen, sunt numai cateva din cauzele care au inrautatit ratingul Romaniei.

Inrautatirea riscului de tara va insemna, desigur, scaderea increderii investitorilor straini in titlurile deja emise de Banca Nationala a Romaniei si de Ministerul de Finante.

Imaginea actuala a Romaniei pe plan international a fost concis de definita de omul de afaceri din Toronto, Arie Raif: din punct de vedere politic, Romania este "Babel-ul Europei de Est", si "un tren cu voagoane bine dotate, dar fara locomotiva" din punct de vedere economic.

Desigur, Romania ramane o piata nesaturata si plina de oportunitati, deci interesanta, fapt subliniat si de omul de afaceri canadian, care nu s-a sfiit sa vina in Romania, si sa investeasca, alaturi de alte companii canadiene, in domeniul imobiliar, hotelier si gastronomic.

Este de datoria guvernului de la Bucuresti sa demonstreze, daca poate, ca reforma se afla pe drumul cel bun in Romania, imbunatatind, pe aceasta cale, si ratingul riscului de tara.