|
TRIBUNA
NOASTRA |
Noutati in sistemul
bancar romanesc
Marcel Anghel
|
Pana la evenimentele din decembrie ' 89, functiile sistemului bancar romanesc erau cele impuse de specificul economiei la comanda, de tip marxist. Astfel, bancile din Romania serveau la concentrarea disponibilitatilor banesti din economia nationala si distribuirea acestira pe calea creditului. Dupa evenimentele din decembrie ' 89, in sistemul bancar romanesc au avut loc mai multe transformari: • Banca Nationala a fost reorganizata si a primit sarcini specifice unei banci centrale cu functii si atributii in emisiuni monetare, asigurarea stabilitatii monetare, administrarii resurselor valutare ale tarii, urmarirea balantei de plati externe si supravegherea intregii activitati bancare din Romania. • A fost creata Banca Comerciala Romana S. A. care a preluat sarcinile Bancii Nationale de dinainte de 1990. • Bancile specializate au fost transformate in banci comerciale cu capital de stat si privat, si au primit denumiri noi: Banca Agricola S. A., Banca Romana pentru Dezvoltare S. A., Banca Romana de Comert Exterior S. A., care ulterior a luat numele de Bancorex. • Au luat fiinta banci cu capital
privat autohton si a fost aprobata infiintarea de sucursale ale unor banci
din strainatate: Nindbank, Bancoop, Banca "Ion Tiriac", Banc Post, Credit
Bank, Banca Dacia Felix, Banca Romaneasca, Banca Transilvania, Banca
Internationala a Religiilor, Banca Romano-Turca, Banca Romana pentru
Industrie si Comert, Romexterra, ABN AMRO Bank, Banca Albina etc. • Aleturi de bancile comerciale functioneaza si Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) a carei activitate s-a amplificat si diversificat. Acesta este motivul pentru care a aparut nevoia unei legi de reorganizare a CEC in societate bancara pe actiuni. Bancile romanesti, functionand legal in
baza autorizatiei emise de BNR, au obligatia de a se supune acesteia in ceea
ce priveste politica monetara, de credit, valutara, de asigurare a prudentei
bancare si de supraveghiere bancara. Noua lege bancara interzice bancilor straine angajarea de activitati pe teritoriul Romaniei, exceptie facand infiintarea de filiale pentru care BNR a emis o autorizatie in buna forma. In ceea ce priveste problema "secretului bancar", legea stipuleaza ca acesta poate fi divulgat numai in cazul in care este solicitat de organele abilitate, daca acestea detin probe indubitabile privind incalcarea legii. A fost aprobata Legea falimentului bancar . Potrivit legii, o banca este insolvabila daca in 30 de zile este in imposibilitate de plata a createlor certe, lichide si exigilile, si daca valoarea obligatiilor depaseste valoarea activelor. In decembrie 1997, s-a aprobat un nou Regulament valutar. Chiar daca nu aduce multe noutati, el concentreaza intr-un document unic si unitar reglementarile in vigoare. Noutati aparute: • persoanele fizice pot intra in Romania cu sume in valuta efective (numerar) in echivalentul a maximum 10.000 $ americani pe persoana si calatorie, fiind obligate sa declare autoritatilor vamale romanesti, la solicitarea acestora sumele in valuta efective si cecurile de calatorie aflate asupra lor si care depasesc limita de mai sus. Sumele aflate in aceasta situatie se depun la organul vamal respectiv si pot fi eliberate in trei ani; • persoanele fizice pot tesi din Romania cu sume echivalent de pana la 10.000 $ americani de persoana si de calatorie; • persoanele fizice nu pot introduce si scoate din tara sume de peste 500.000 lei / persoana / calatorie, cu exceptia persoanelor fizice rezidente in Romania si Republica Moldova (categorii pentru care limita este de 4.000.000 lei); • noul Regulament valutar a eliminat restrictia de cumparare a valutei de catre cetatenii romani (pe baza pasaportului) a 500 $ americani, astfel ca, de la 1 februarie 1998, romanii pot vinde si cumpara oricata valuta doresc si pot. Pentru eliminarea "pietii negre" a capitalului, s-a pus in aplicare articolil 8 din Statutul de functionare a Fondului Mondial International ca privire la convertibilitatea contului curent, care se refera la operatiunile de cont curent si nu la convertibilitate in general. Desigur, aceasta liberalizare a comertului cu valuta a avut un impact asupra ritmului de devalorizare a leului, insa, pentru o perioada scurta de timp. Fenomenul de "apreciere" a leului a urmat repede cu toate ca nu a avut loc o relansare a activitatii economice. Fenomenul de "apreciere" s-a datorat unor masuri administrative. Un alt eveniment important pentru
sistemul bancar romanesc a fost infiintarea, in 1997, a Centralei
Incidentelor de Plata (CIP) de catre BNR. Acest organ inregistreaza
toate incidentele de plata din sistemul bancar referitoare la cecuri, cambii
si bilete la ordin, respectiv instrumentele de plata refuzate, pierdute,
furate, distruse si anulate, ceea ce a reprezentat un pas important spre
disciplina si rigurozitatea bancilor occidentale. • un fisier national al incidentelor de plata referitoare la efectele de comert (cecuri, cambii, bilete de ordin); • un fisier national a persoanelor cu risc, unde figureaza incidentele majore evidentiate in primul fisier. In momentul in care un agent economic sau o persoana fizica a produs o paguba majora, CIP alerteaza automat toate centralele bancilor comerciale pentru a institui interdictia bancara, respectiv refuzul de a accepta, din partea celui in cauza, derularea de operatiuni financiar-bancare sau de a emite cecuri. De la 1 ianuarie 1998, a fost introdus noul plan de conturi pentru societatile bancare, o masura necesara in vederea trecerii la economia de piata. Noul plan de conturi va permite furnizarea de informatii privind detele necesare stabilirii patrimoniului national, executia bugetului de stat, balanta de venituri si cheltuieli banesti ale populatiei si masa monetara, precum si bilantul pe ansamblul economiei nationale. Procedura de privatizare este un proces mai lung de infaptuire. In concluzie, putem spune ca sistemul
bancar romanesc a facut pasi importanti spre economia de piata, apropiindu-se
foarte mult de standardele internationale in ceea ce priveste obiectul si
activitatea bancilor comerciale. Remarcam integrarea bancilor romanesti in sistemul international de comunicatii financiare SWIFT care a contribuit la efectuarea operativa a transferurilor valutare, precum si dezvoltarea relatiilor de comunicare dintre bancile romanesti cu altele din peste 150 de tari. Desigur, s-ar putea spune mai mult despre sistemul bancar romanesc. Am oferit aici o selectie informativa, ca baza minima necesara celor interesati. |